Hotărâre nr. 594 din 04/06/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 13/06/2008, Intrare in vigoare: 14/06/2008 

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism,
 

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

   Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

   Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data prevăzută la art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

    *

    Prin regulamentul prevăzut la art. 1 sunt transpuse prevederile art. 6, 7, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 9 alin. (1), alin. (5) teza a doua şi alin. (6), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (2), (3), (4) şi (5), art. 12, art. 13 alin. (2), (3) şi (4), art. 15 alin. (2) şi (3), art. 16 alin. (1), art. 18, art. 19, art. 30 lit. a) şi b), art. 31 alin. (1) şi (2) şi ale art. 32 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 309 din 25 noiembrie 2005, şi ale art. 3 alin. (3) din Directiva 2006/70/CE a Comisiei Europene din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte definiţia "persoanelor expuse politic" şi criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 214 din 4 august 2006.
 

ANEXĂ

Regulament din 04/06/2008 de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 13/06/2008, Intrare in vigoare: 14/06/2008

 

   CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

   Art. 1. - În aplicarea prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 656/2002, prezentul regulament reglementează măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism.

 

   Art. 2. - (1) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

   a) Raport de tranzacţii suspecte - documentul ale cărui conţinut şi formă se stabilesc prin decizie a Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, prin care persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 transmit Oficiului informaţiile privind operaţiunile suspecte de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism;

   b) Raport de tranzacţii cu numerar - documentul ale cărui conţinut şi formă se stabilesc prin decizie a Plenului Oficiului şi prin care persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 transmit Oficiului informaţiile privind tranzacţiile cu sume în numerar, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro;

   c) Raport de transferuri externe -- documentul ale cărui conţinut şi formă se stabilesc prin decizie a Plenului Oficiului şi prin care persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 transmit Oficiului informaţiile privind transferurile externe în şi din conturi, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro;.

   d) Terţe părţi - instituţiile de credit şi instituţiile financiare, situate în state membre, precum şi cele similare, situate în state terţe, care îndeplinesc următoarele condiţii:

   1. sunt supuse unei proceduri obligatorii de înregistrare profesională pentru desfăşurarea activităţii, recunoscută de legislaţia aplicabilă;

   2. aplică proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, similare celor prevăzute în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament, şi sunt supravegheate, referitor la aplicarea acestora, de o manieră echivalentă celei reglementate prin Legea nr. 656/2002.

   (2) Nu sunt considerate terţe părţi în sensul alin. (1) lit. d) entităţile specializate ce prestează servicii de transmitere de bani şi cele care desfăşoară activitate de schimb valutar.

 

   CAPITOLUL II
  Proceduri de cunoaştere a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor
referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului

 

   Art. 3. - Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 sunt obligate ca în desfăşurarea activităţii lor să adopte măsuri adecvate de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, pe bază de risc, aplică măsuri-standard, simplificate sau suplimentare de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

   SECŢIUNEA 1
  Măsuri-standard de cunoaştere a clientelei

 

   Art. 4. - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii:

   a) la stabilirea unei relaţii de afaceri;

   b) la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin 15.000 euro ori echivalent, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele;

   c) când există suspiciuni că operaţiunea în cauză are drept scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, indiferent de valoarea operaţiunii sau de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, stabilite în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament;

   d) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau pertinenţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client;

   e) la cumpărarea sau schimbarea în cazinouri de jetoane a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.

   (2) Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei, persoana fizică sau juridică obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă prevăzută la alin. (1) lit. b).

   (3) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor noi, precum şi, cât mai curând posibil, în funcţie de risc, în cazul tuturor clienţilor existenţi.

   (4) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nu vor deschide şi opera conturi anonime, respectiv conturi pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător.

   (5) În aplicarea prevederilor alin. (3), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor aplica cât mai curând posibil măsurile-standard de cunoaştere a clientelei tuturor titularilor şi beneficiarilor conturilor şi carnetelor de economii anonime existente.

   (6) Utilizarea în orice fel a conturilor şi carnetelor de economii anonime existente nu va fi permisă decât după aplicarea măsurilor-standard de cunoaştere a clientelei prevăzute la alin. (5).

 

   Art. 5. - (1) Măsurile-standard de cunoaştere a clientelei sunt:

   a) identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe bază de documente şi, după caz, de informaţii obţinute din surse de încredere independente;

   b) identificarea, dacă este cazul, a beneficiarului real şi verificarea pe bază de risc a identităţii acestuia, astfel încât informaţiile deţinute să fie satisfăcătoare pentru persoana prevăzută la art. 8 din Legea nr. 656/2002 şi să permită, inclusiv, înţelegerea structurii de proprietate şi de control a clientului entitate juridică;

   c) obţinerea de informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri;

   d) monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri, inclusiv prin analizarea tranzacţiilor încheiate pe parcursul acesteia, pentru a se asigura că aceste tranzacţii corespund informaţiilor deţinute despre client, profilul său de risc şi profilul activităţii, inclusiv, după caz, despre sursa fondurilor, şi prin asigurarea actualizării documentelor, datelor şi informaţiilor deţinute.

   (2) Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde cel puţin:

   a) în cazul persoanelor fizice - datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege;

   b) în cazul persoanelor juridice - datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică care conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică.

   (3) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor aplica toate măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), putând să le circumstanţieze pe bază de risc, în funcţie de tipul de client, de relaţia de afaceri, de produs sau tranzacţie, caz în care trebuie să poată demonstra autorităţilor sau structurilor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 656/2002 că măsurile de cunoaştere a clientelei sunt adecvate în raport de riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

   (4) Atunci când persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 nu pot aplica prevederile alin. 1 lit. a)-c), acestea au obligaţia, după caz, de a nu efectua tranzacţia, de a nu începe relaţia de afaceri sau de a termina relaţia de afaceri şi de a semnala de îndată acest aspect Oficiului.

   (5) Dispoziţiile alin. (4) nu se aplică persoanelor prevăzute la art. 8 lit. e) şi f) din Legea nr. 656/2002 în ceea ce priveşte informaţiile obţinute de la sau despre clienţi, în cazurile în care evaluează situaţia juridică a acelui client, reprezintă sau asistă respectivul client în cadrul ori în legătură cu o procedură judiciară sau îl consiliază în scopul iniţierii ori evitării unei astfel de proceduri, chiar dacă respectivele informaţii au fost obţinute anterior, în cursul sau după procedura în cauză.

   (6) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 au obligaţia de a verifica identitatea clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea relaţiei de afaceri sau de efectuarea tranzacţiei ocazionale.

 

   Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 pot utiliza, în scopul aplicării măsurilor-standard de cunoaştere a clientelei prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c), informaţiile referitoare la client obţinute de la terţe părţi, chiar dacă respectivele informaţii se obţin pe baza unor documente a căror formă diferă de cea folosită la nivel intern.

   (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), responsabilitatea pentru îndeplinirea tuturor măsurilor-standard de cunoaştere a clientelei aparţine persoanelor care utilizează informaţiile obţinute de la terţa parte.

   (3) Terţa parte din România care intermediază contactul cu clientul va transmite persoanei care aplică măsurile-standard de cunoaştere a clientelei toate informaţiile obţinute în cadrul procedurilor proprii de identificare, astfel încât să fie respectate cerinţele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c).

   (4) Copii ale documentelor pe baza cărora s-au realizat identificarea şi verificarea identităţii clientului şi, după caz, a beneficiarului real vor fi transmise imediat de terţa parte din România, la cererea persoanei căreia i-a fost recomandat clientul.

   (5) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 au obligaţia să asigure aplicarea prevederilor Legii nr. 656/2002 şi ale prezentului regulament şi în cazul activităţilor externalizate ori al celor desfăşurate prin agenţi. Agenţii şi entităţile prin care sunt desfăşurate activităţi externalizate de către persoanele anterior menţionate nu pot fi considerate terţe părţi, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. d).

   (6) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 nu vor utiliza pentru îndeplinirea cerinţelor de cunoaştere a clientelei prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) măsurile de cunoaştere a clientelei aplicate de o terţă parte dintr-un stat terţ, cu privire la care Comisia Europeană a adoptat o decizie în acest sens.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei

 

   Art. 7. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi d), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 aplică măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei în cazul în care clientul este o instituţie de credit sau financiară dintr-un stat membru sau, după caz, o instituţie de credit ori financiară dintr-un stat terţ, care impune cerinţe similare cu cele prevăzute de Legea nr. 656/2002 şi le supraveghează referitor la aplicarea acestora.

   (2) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi d), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii:

   a) în cazul poliţelor de asigurare de viaţă, dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici ori egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unică de asigurare plătită este în valoare de până la echivalentul în lei a 2.500 euro. Dacă ratele de primă periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în aşa fel încât să depăşească limita echivalentului în lei a 1.000 euro, respectiv echivalentului în lei a 2.500 euro, se vor aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei;

   b) în cazul actelor de aderare la fondurile de pensii;

   c) în cazul monedei electronice definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, în legătură cu produsele şi tranzacţiile care au următoarele caracteristici:

   1. în cazul în care dispozitivele electronice pentru stocarea monedei electronice nu sunt reîncărcabile şi suma maximă ce poate fi stocată pe acestea nu depăşeşte echivalentul în lei a 150 euro; sau

   2. dispozitivele electronice pentru stocarea monedei electronice sunt reîncărcabile şi valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe parcursul unui an este limitată la echivalentul în lei a 2.500 euro, cu excepţia situaţiei în care o sumă în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 1.000 euro a fost răscumpărată în cursul aceluiaşi an.

 

   Art. 8. - Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. a),

   b) şi d), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei în cazul următorilor clienţi:

   a) societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată în înţelesul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, în unul sau mai multe state membre şi societăţile listate pe o piaţă din state terţe şi care sunt supuse unor cerinţe de raportare şi transparenţă echivalente cu legislaţia comunitară;

   b) beneficiarii reali ai tranzacţiilor derulate prin conturile colective administrate de notari şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale din state membre sau din state terţe care impun cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului echivalente standardelor prevăzute de Legea nr. 656/2002 şi de prezentul regulament şi le supraveghează referitor la aplicarea acestora, cu condiţia ca, la cerere, administratorii respectivelor conturi colective să furnizeze depozitarilor conturilor informaţii privind identitatea beneficiarilor reali;

   c) autorităţile publice naţionale;

   d) clienţii care prezintă un risc scăzut din perspectiva spălării banilor sau a finanţării terorismului şi care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

   1. sunt autorităţi sau organisme publice învestite cu respectivele competenţe în baza legislaţiei comunitare;

   2. identitatea acestora este disponibilă public, transparentă şi certă;

   3. activitatea şi evidenţele contabile ale acestora sunt transparente;

   4. respectivul client este răspunzător în faţa unei instituţii comunitare sau a unei autorităţi a unui stat membru ori activitatea clientului este supusă controlului prin proceduri de verificare adecvate.

 

   Art. 9. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi d), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei în cazul produselor şi al operaţiunilor aferente acestora, care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

   a) produsul este oferit pe baza unui contract scris;

   b) operaţiunea aferentă produsului este desfăşurată prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituţie de credit din state membre sau din state terţe care impun cerinţe similare cu cele prevăzute în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament;

   c) produsul sau operaţiunea aferentă este nominativă şi prin natura ei permite aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c);

   d) valoarea produsului nu depăşeşte limita prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în cazul poliţelor de asigurare şi al produselor de economisire similare, sau limita de 15.000 euro ori echivalent, în cazul celorlalte produse;

   e) beneficiarul produselor sau al operaţiunilor aferente acestora nu poate fi o terţă persoană, cu excepţia cazurilor de deces, invaliditate, vârstă predeterminată sau a altor situaţii similare;

   f) în cazul în care produsele sau operaţiunile aferente acestora permit investiţii în active financiare sau creanţe, inclusiv asigurări de orice tip ori alte creanţe contingente, dacă se îndeplinesc următoarele criterii cumulative:

   1. beneficiile produsului sau ale operaţiunilor aferente acestuia se materializează doar pe termen lung;

   2. produsul sau operaţiunea aferentă acestuia nu poate fi utilizată drept garanţie;

   3. pe parcursul relaţiei contractuale nu pot fi făcute plăţi anticipate, nu există clauze de reziliere anticipată şi nu se pot stinge anticipat obligaţii contractuale.

 

   Art. 10. - (1) În situaţiile prevăzute la art. 7 şi 8, persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 trebuie să obţină informaţii suficiente despre clienţi şi să monitorizeze permanent activitatea acestora pentru a stabili că aceştia se încadrează în categoria pentru care este prevăzută respectiva derogare.

   (2) Oficiul informează autorităţile cu competenţe similare din alte state membre şi Comisia Europeană asupra cazurilor în care apreciază că un stat terţ îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7 şi 8 sau în situaţiile prevăzute de art. 9.

 

   Art. 11. - Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 nu pot aplica prevederile art. 7-9 în cazul clienţilor instituţii de credit, instituţii financiare sau societăţi ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din statele terţe, cu privire la care Comisia Europeană a adoptat o decizie în acest sens.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei

 

   Art. 12. - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, pe bază de risc, măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care prin natura lor pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. Aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei este obligatorie cel puţin în următoarele situaţii:

   a) în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaţiunilor;

   b) în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit din state terţe;

   c) referitor la tranzacţiile ocazionale sau relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat străin.

   (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 aplică una sau mai multe dintre următoarele măsuri, fără ca această enumerare să fie limitativă:

   a) solicită documente şi informaţii suplimentare pentru a stabili identitatea clientului;

   b) întreprind măsuri suplimentare pentru verificarea ori certificarea documentelor furnizate sau vor solicita o certificare din partea unei instituţii de credit ori financiare supuse unor cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului echivalente standardelor prevăzute în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament;

   c) solicită ca prima operaţiune să se realizeze prin intermediul unui cont deschis în numele clientului la o instituţie de credit supusă unor cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului echivalente standardelor prevăzute în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament.

   (3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), instituţiile de credit vor aplica următoarele măsuri:

   a) obţin suficiente informaţii despre instituţia de credit din statul terţ pentru a înţelege pe deplin natura activităţii acesteia şi pentru a determina, pe baza informaţiilor disponibile în mod public, reputaţia acesteia şi calitatea supravegherii la care este supusă;

   b) evaluează mecanismele de control implementate de instituţia de credit din statul terţ în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism;

   c) obţin aprobarea conducerii executive înainte de stabilirea fiecărei noi relaţii de corespondent;

   d) stabilesc pe bază de documente răspunderea fiecăreia dintre cele două instituţii de credit;

   e) în cazul conturilor de corespondent accesibile direct clienţilor instituţiei de credit din statul terţ, se asigură că aceasta a aplicat măsuri-standard de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor care au acces la aceste conturi şi că este în măsură să ofere, la cerere, informaţii despre clienţi, obţinute prin aplicarea respectivelor măsuri.

   (4) În cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic, persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 sunt obligate să aplice următoarele măsuri:

   a) să dispună de proceduri pe bază de risc care să le permită identificarea clienţilor care se încadrează în această categorie;

   b) să obţină aprobarea conducerii executive înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri cu un client din această categorie;

   c) să adopte măsuri corespunzătoare pentru a stabili sursa veniturilor şi sursa fondurilor implicate în relaţia de afaceri sau în tranzacţia ocazională;

   d) să realizeze o supraveghere sporită, permanentă, a relaţiei de afaceri.

   (5) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor acorda atenţie sporită tranzacţiilor şi produselor care, prin natura lor, pot favoriza anonimatul sau pot avea legătură cu spălarea banilor ori cu finanţarea terorismului.

 

   CAPITOLUL III
  Alte dispoziţii procedurale şi sancţiuni

 

   Art. 13. - (1) Instituţiile financiare şi instituţiile de credit aplică, după caz, în sucursale şi în filialele majoritare situate în state terţe măsuri de cunoaştere a clientelei şi de ţinere a evidenţelor cel puţin echivalente celor prevăzute de Legea nr. 656/2002 şi de prezentul regulament.

   (2) În cazul în care legislaţia statului terţ nu permite aplicarea unor astfel de măsuri echivalente, instituţiile de credit şi instituţiile financiare vor informa autorităţile române competente potrivit art. 17 din Legea nr. 656/2002.

   (3) În cazul în care legislaţia statului terţ nu permite aplicarea măsurilor obligatorii de cunoaştere a clientelei, instituţiile de credit şi instituţiile financiare vor aplica măsurile necesare de cunoaştere a clientelei pentru a face faţă în mod eficace riscului de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

 

   Art. 14. - (1) În cazurile în care aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei este obligatorie, persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor păstra o copie de pe documentul utilizat ca dovadă de identitate sau referinţă de identitate o perioadă de minimum 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul.

   (2) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor păstra, într-o formă corespunzătoare pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie, evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare ce decurg din derularea unei relaţii de afaceri ori a unei tranzacţii ocazionale o perioadă de minimum 5 ani de la încheierea relaţiei de afaceri, respectiv de la realizarea tranzacţiei ocazionale.

 

   Art. 15. - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 lit. a)-d), g)-j), precum şi structurile de conducere ale profesiilor liberale prevăzute la art. 8 lit. e) şi f) din Legea nr. 656/2002 vor desemna printr-un act intern, întocmit potrivit anexei care face parte din prezentul regulament, una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 656/2002 şi a prezentului regulament, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate. Actul intern va fi comunicat direct la sediul Oficiului sau prin intermediul serviciilor poştale, cu confirmare de primire.

   (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor stabili politici şi proceduri adecvate în materie de cunoaştere a clientelei, de raportare şi de păstrare a evidenţelor secundare sau operative, de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de conformitate şi comunicare pentru a preveni şi a împiedica operaţiunile suspecte de spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaţilor. Instituţiile de credit şi instituţiile financiare au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate subordonat conducerii executive, care coordonează implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea Legii nr. 656/2002 şi a prezentului regulament.

   (3) Persoanele desemnate conform alin. (1) şi (2) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea Legii nr. 656/2002.

   (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu sunt aplicabile persoanelor fizice şi juridice prevăzute la art. 8 lit. k) din Legea nr. 656/2002.

   (5) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare trebuie să informeze toate sucursalele şi filialele lor situate în state terţe asupra politicilor şi procedurilor stabilite potrivit alin. (2).

 

   Art. 16. - Instituţiile de credit şi instituţiile financiare sunt obligate să aibă proceduri interne şi să dispună de sisteme care să le permită transmiterea promptă, la solicitarea Oficiului ori a organelor de urmărire penală, a informaţiilor privind identitatea şi natura relaţiei pentru clienţii specificaţi în solicitare, cu care sunt în relaţie de afaceri sau cu care au avut o relaţie de afaceri în ultimii 5 ani.

 

   Art. 17. - (1) Raportările prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 se transmit Oficiului de îndată, iar cele prevăzute la art. 3 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 656/2002, în cel mult 10 zile lucrătoare, în baza unei metodologii de lucru elaborate în acest sens de Oficiu.

   (2) Oficiul stabileşte printr-o metodologie de lucru internă un sistem de efectuare a analizelor financiare, care va fi adaptat periodic în funcţie de indicatorii de risc identificaţi.

 

   Art. 18. - (1) Oficiul va informa autorităţile cu atribuţii similare din alte state membre şi Comisia Europeană asupra cazurilor de state terţe despre care apreciază că îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 18 alin. (4) lit. b)-d) din Legea nr. 656/2002.

   (2) Oficiul va informa Comisia Europeană asupra cazurilor în care un stat terţ se află în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (3).

   (3) Oficiul va informa autorităţile cu atribuţii similare din alte state membre şi Comisia Europeană asupra cazurilor în care apreciază că un stat terţ impune aplicarea de proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 656/2002 şi în prezentul regulament, iar aplicarea acestora este supravegheată de o manieră echivalentă celei reglementate prin Legea nr. 656/2002 şi prin prezentul regulament.

 

   Art. 19. - (1) Încălcarea de către persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 a dispoziţiilor art. 6 alin. (3) şi (4), art. 10 alin. (1), art. 13 alin. (2) şi (3) şi ale art. 16 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

   (2) Dispoziţiile art. 22 alin. (3)-(5) din Legea nr. 656/2002 se aplică în mod corespunzător.

ANEXĂ  la regulament