• acasa
• noutati
• servicii
• despre noi
• contact
• copyright
•  
• cautare
• harta site

 

 

Norma 22.12.2006 scutire tva in vama no.1

            de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internaţional de bunuri, prevăzute la art. 144 alin. (1) din

            Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1046 din 29/12/2006

 

Art. 1. -

(1) Scutirile menţionate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-6, lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, sunt provizorii şi devin definitive în momentul exportului bunurilor în afara Comunităţii.

(2) Totuşi, în cazul în care unul din regimurile menţionate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1- 6 din Codul fiscal încetează să se mai aplice şi dacă bunurile sunt importate în Comunitate, scutirea se aplică în continuare:

   a) pentru livrările de bunuri efectuate către importator şi, după caz, pentru livrările anterioare, inclusiv pentru plasarea bunurilor în regimul respectiv;

   b) pentru prestările de servicii efectuate către importatorul bunurilor şi, dacă este cazul, pentru prestările anterioare de servicii în legătură cu bunurile, atât timp cât acestea se aflau în regimul respectiv, inclusiv pentru acele servicii legate de plasarea bunurilor în acel regim.

(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2) baza de impozitare se stabileşte conform art. 139 din Codul fiscal, dacă bunurile sunt importate în România.

(4) Plasarea bunurilor într-unul din regimurile menţionate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal şi livrarea acestora cât timp se află sub regimul respectiv se supun condiţiilor impuse de legislaţia vamală.

(5) Prestările de servicii menţionate la art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, asupra bunurilor aflate încă într-unul din regimurile menţionate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal sunt scutite în măsura în care prestarea acestor servicii este autorizată de legislaţia vamală.

          (6) Scutirea de taxă în ceea ce priveşte livrarea de bunuri plasate într-unul din regimurile menţionate în art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 precum şi prestarea de servicii asupra unor astfel de bunuri, altele decât transportul şi serviciile accesorii transportului, vor fi justificate cu:

   a) contractul cu titularul regimului sau cu beneficiarul;

   b) factura sau alte documente aprobate prin lege;

   c) documentele din care să reiasă că bunurile în cauză se aflau într-unul din regimurile mai sus menţionate la momentul livrării sau prestării.

   Art. 2. -

(1) Conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, se consideră antrepozite de taxă pe valoarea adăugată:

   a) pentru produsele accizabile, prevăzute la art. 125¹ alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, orice locaţie situată în România, definită ca antrepozit fiscal în sensul art. 163 lit. c) din Codul fiscal;

   b) pentru bunurile prevăzute la alin. (3), o locaţie situată în România şi definită ca atare prin ordin al ministrului finanţelor publice.

   (2) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

   a) livrările de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

   b) livrările de bunuri efectuate în locaţiile prevăzute la alin. (1), atâta timp cât bunurile se află încă în regim de antrepozit de TVA, conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;

   c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c) şi art. 144¹ din Codul fiscal, şi aferente livrărilor prevăzute la lit. a), sau efectuate în locaţiile enumerate la lit. a) pentru bunurile aflate încă într-un astfel de regim, conform art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal;

   d) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 144¹, legate direct de bunurile plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 143 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal;

   e) serviciile prestate de intermediarii care acţionează în numele şi în contul altei persoane, în cazul în care acestea sunt prestate în legătură cu operaţiunile scutite de taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor de la lit. a)-d), în baza art. 144¹ din Codul fiscal;

   f) importurile şi achiziţiile intracomunitare de bunuri plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, în baza art. 142 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

   (3) Plasarea în regim de antrepozit de TVA se limitează la bunurile cu următoarele coduri tarifare:

   

   (4) Regimul de antrepozit de TVA nu se aplică pentru bunurile destinate livrării cu amănuntul, cu excepţia:

   a) bunurilor livrate de magazinele duty-free în sensul art. 28k, alin. (1) din Directiva 77/388/CEE privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, pentru călătorii ce se deplasează cu avionul sau cu vaporul către ţări din afara Comunităţii, în cazul în care aceste livrări sunt scutite de taxă conform art. 143, alin. (1), lit. a) şi b) din Codul fiscal;

   b) bunurilor livrate de persoane impozabile călătorilor de la bordul navelor sau aeronavelor, pe durata zborului sau a călătoriei pe mare, în cazul în care locul sosirii este situat în afara Comunităţii;

   c) bunurilor a căror livrare este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit. (j)-(m) din Codul fiscal.

   (5) Prestările de servicii prevăzute la alin. (2), lit. c) se limitează la prestările de servicii autorizate în baza regimului de antrepozitare vamală de către legislaţia vamală şi prezentate în lista din anexa 2 la prezentele norme.

   (6) Scutirile menţionate la alin. (2) sunt provizorii şi vor deveni definitive pentru operaţiunile ce preced:

   a) livrarea de bunuri, efectuată cu plată, care se efectuează în timp ce bunurile sunt supuse în continuare regimului de antrepozit de TVA;

   b) scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA, de către persoana impozabilă în cadrul unei livrări cu plată a acestor bunuri;

   c) scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA de către proprietarul acestora, independent de orice tranzacţie comercială, în cadrul:

   1. unui transfer menţionat la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, sau

   2. transportului sau expedierii acestor bunuri în afara Comunităţii, efectuate de către proprietar sau în contul acestuia.

   (7) În cazul în care, independent de o tranzacţie comercială, bunurile sunt scoase din regimul de antrepozit de TVA de către proprietar sau în contul acestuia şi rămân în România sau fac obiectul unei operaţiuni prevăzute la art. 128 alin. (12) lit. g)-h) din Codul fiscal, se aplică taxarea pentru următoarele operaţiuni:

   a) plasarea bunurilor în regim de antrepozit de TVA, precum şi serviciile prevăzute la alin. (2) lit. c), prestate către proprietar, în cazul în care bunurile nu au făcut obiectul unei livrări cu plată efectuată de proprietar în timp ce se aflau în regimul de antrepozit TVA;

   b) livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute la alin. (2) lit. c), efectuate către proprietar, dacă bunurile au fost supuse uneia sau mai multor livrări cu plata în timp ce se aflau sub regimul de antrepozit de TVA.

   (8) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată este persoana din cauza căreia bunurile ies din regimul de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

   (9) În lipsa unor dovezi suplimentare:

   a) se consideră că orice persoană care scoate bunuri din regimul de antrepozit TVA le-a scos în condiţiile impuse de alin. (6);

   b) se consideră că bunurile a căror lipsă se constată dintr-un antrepozit TVA au fost scoase din regimul respectiv în condiţiile stabilite la alin. (7).

   (10) Antrepozitarul de TVA trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

   a) să fie autorizat să funcţioneze în această calitate de către Ministerul Finanţelor Publice, cu excepţia antrepozitului TVA menţionat la alin. (1) lit. a), pentru care autorizaţia de funcţionare ca antrepozit fiscal este valabilă în mod automat şi pentru antrepozitul de TVA;

   b) să fie stabilit în România şi înregistrat în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal;

   c) să ţină evidenţa bunurilor aflate în stoc în antrepozitul TVA;

   d) să emită un document care să ateste plasarea bunurilor în regimul de antrepozit TVA, către fiecare persoană care plasează bunuri într-un astfel de regim, şi să înregistreze acest document într-un registru special;

   e) să emită un formular de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit TVA, şi să înregistreze acest formular într-un registru special.

   (11) Persoana care plasează bunuri în regim de antrepozit TVA, livrează bunuri în timp ce acestea se află în regimul de antrepozit TVA şi/sau scoate bunurile dintr-un asemenea regim va trebui să îndeplinească următoarele condiţii;

   a) să se identifice faţă de antrepozitarul menţionat la alin. (10) cu codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România, după caz;

   b) pentru toate livrările efectuate, să emită factura menţionată la art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, în care, după caz, taxa datorată menţionată în art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal să fie înlocuită cu sintagma prevăzută în pct. 63 sau 64 din anexa 1 la prezentele norme.

   (12) Persoana impozabilă care prestează servicii conform alin. (2) lit. (c), va emite, pentru toate operaţiunile ce au loc în România în condiţiile art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, factura prevăzută la art. 155 alin. (1) din Codul fiscal în care, după caz, suma taxei datorate menţionate la art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal, va fi înlocuită cu sintagma prevăzută în pct. 65 şi 66 din anexa 1 la prezentele norme.

   (13) Celelalte limite şi condiţii cu privire la regimul de antrepozit de TVA sunt prezentate în anexa 1, care face parte integrantă din prezentele norme.

 

 

    ANEXA  Nr. 1 la norme

 

   Alte limite şi condiţii privind aplicarea regimului de antrepozit de TVA

 

   I. Aplicarea regimului: principii de bază

   1. Regimul de antrepozit TVA se referă numai la bunurile comunitare. În acest sens, următoarele bunuri de consideră comunitare:

   a) bunurile provenind din teritoriul comunitar în scopuri de TVA, definit la art. 125² din Codul fiscal;

   b) bunurile importate pe teritoriul comunitar şi plasate în circulaţie liberă în Comunitate.

   2. Regimul de antrepozit TVA cuprinde un sistem de scutiri în lanţ a taxei, care constă în:

   a) acordarea scutirii de taxă provizoriu pentru toate operaţiunile efectuate în cadrul regimului;

   b) acordarea definitivă a acestei scutiri la momentul livrării ulterioare a bunurilor în cadrul regimului de antrepozit TVA.

   3. Toate operaţiunile efectuate asupra bunurilor aflate în acest regim sunt scutite definitiv de la plata taxei, proporţional cu livrările ulterioare de bunuri aflate în acest regim, cu excepţia operaţiunilor efectuate către ultimul cumpărător care beneficiază numai de scutire provizorie.

   4. Operaţiunile prevăzute la pct. 3, care beneficiază numai de scutire provizorie sunt:

   a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri care rămân în acest regim;

   b) serviciile efectuate către ultimul cumpărător, aferente bunurilor ce rămân în acest regim pe perioada depozitării.

   5. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul unei livrări cu plată, în cadrul regimului, operaţiunile provizoriu scutite de taxă rămân următoarele:

   a) operaţiunea de plasare a bunurilor în regim de antrepozit TVA de către cumpărătorul sau proprietarul bunurilor. Această operaţiune poate fi un import, o achiziţie intracomunitară sau o livrare de bunuri în România;

   b) serviciile în legătură cu aceste bunuri, prestate în contul cumpărătorului/proprietarului, în cadrul regimului, anterior şi pe perioada antrepozitării.

   6. Bunurile respective vor căpăta una din destinaţiile următoare:

   a) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plată, a acestor bunuri, iar acestea rămân în cadrul regimului;

   b) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plată, a acestor bunuri, iar acestea părăsesc regimul;

   c) fie ultimul cumpărător scoate bunurile din regim, independent de orice tranzacţie.

   7. Livrarea cu plată nu face decât să extindă lanţul operaţiunilor scutite. Totuşi livrarea însoţită de ieşirea bunurilor din acest regim, precum şi ieşirea bunurilor din regim fără existenţa vreunei tranzacţii pun capăt regimului.

   II. Bunuri livrate cu plată şi care nu rămân în regimul de antrepozit TVA

   8. Livrarea de bunuri nu mai poate beneficia de scutirea menţionată la art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal dacă bunurile nu rămân în regimul de antrepozit TVA şi urmează regulile obişnuite, având următoarele caracteristici:

   a) este în principiu taxabilă dacă livrarea are loc în România şi bunurile nu părăsesc România, fără însă a afecta aplicarea altei scutiri aplicabile în interiorul ţării;

   b) nu se supune TVA dacă livrarea nu are loc în România, conform art. 132 din Codul fiscal, ca de exemplu o livrare cu instalare în străinătate sau vânzare la distanţă care are loc în străinătate;

   c) este scutită de taxă dacă este o livrare intracomunitară sau un export ce respectă condiţiile pentru ca o operaţiune să fie scutită de taxă, conform art. 143 din Codul fiscal.

   9. Aplicarea regulilor obişnuite pentru această operaţiune determină transformarea scutirii provizorii aplicate ultimelor operaţiuni (livrarea de bunuri sau prestarea de servicii) ce preced această livrare în scutire definitivă.

   Exemplu:

   Persoanele impozabile A, B, C, D, E, Y şi Z efectuează următoarele operaţiuni:

   

   A) A îi vinde bunuri lui B care le plasează într-un antrepozit TVA. Operaţiunea A-B poate constitui un import efectuat de B, o achiziţie intracomunitară efectuată de B sau o livrare efectuată de A lui B cu scutire de taxă pentru că bunurile se plasează de către B într-un antrepozit TVA. Această scutire se acordă provizoriu.

   B) Y efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui B. Această operaţiune este provizoriu scutită de taxă.

   C) B vinde bunurile supuse transformării lui C, iar bunurile rămân în acelaşi regim. Livrarea B-C este provizoriu scutită de taxă, însă transformă scutirea aferentă plasării bunurilor de către B în cadrul regimului în scutire definitivă (import efectuat de B, achiziţie intracomunitară sau livrare de la A către B), ca şi prestarea de servicii efectuată de Y lui B.

   D) C vinde bunurile lui D, iar acestea rămân în regim de antrepozit TVA. Livrarea C-D este scutită provizoriu de taxă, dar transformă scutirea aferentă livrării de bunuri de către B lui C în scutire definitivă.

   E) Z efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui D. Această operaţiune este provizoriu scutită de taxă.

   F) D vinde bunuri lui E, iar acestea părăsesc regimul în cadrul acestei vânzări. Această livrare poate fi una taxabilă în România sau o livrare intracomunitară ori un export scutit de taxă.

   Această livrare transformă scutirile provizorii acordate pentru livrarea de către C lui D în scutiri definitive, ca şi prestarea de servicii de către Z lui D.

 

   III. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacţie comercială

   10. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacţie comercială pot avea ca destinaţie România, alt stat membru sau un stat în afara Comunităţii.

   11. Scoaterea bunurilor din regim fără existenţa unei tranzacţii comerciale nu constituie în sine o operaţiune în sfera TVA. Prin urmare impozitarea cu TVA, fără a afecta o posibilă scutire, se poate efectua numai pentru operaţiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxă. Aceste operaţiuni pot fi: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziţia intracomunitară sau importul de bunuri.

   12. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plată când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operaţiunile menţionate la pct. 11 sunt următoarele:

   a) operaţiunea de plasare a bunurilor în acest regim de către cumpărătorul/proprietarul bunurilor. Această operaţiune poate fi: livrare, import sau achiziţie intracomunitară de bunuri;

   b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri în beneficiul cumpărătorului/proprietarului anterior sau în perioada în care bunurile se aflau în acest regim.

   13. În cazul în care bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plată când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operaţiunile menţionate la pct. 11 sunt următoarele:

   a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit TVA;

   b) prestarea/prestările de servicii efectuată/efectuate către ultimul cumpărător atât timp bunurile se aflau în regimul de antrepozit TVA.

   14. Taxa datorată pentru operaţiunile ce vor fi regularizate devine exigibilă la momentul ieşirii bunurilor din regim cu cota care ar fi fost aplicabilă fiecăreia din aceste operaţiuni făcute în beneficiul ultimului cumpărător/proprietar al bunurilor, care aplică prevederile art. 150 alin. (1) lit. f) şi art. 157 din Codul fiscal.

   15. Ieşirea din regim fără existenţa unei tranzacţii comerciale de bunuri transportate în alt stat membru constituie un transfer în sensul art. 128 alin. (10) şi (11) din Codul fiscal şi în consecinţă este o operaţie impozabilă.

   16. Această operaţiune nu atrage nici o regularizare în măsura în care este scutită de taxă în baza art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

   17. În plus, scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA transformă de asemenea scutirea provizorie acordată pentru operaţiunile anterioare, precedente acestei ieşiri, în scutire definitivă.

   18. Scoaterea din regim fără existenţa unei tranzacţii comerciale de bunuri transportate într-un stat din afara Comunităţii nu constituie în sine o operaţiune taxabilă.

   19. Totuşi, întrucât nu se datorează nicio taxă pentru bunurile exportate din spaţiul comunitar, ieşirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA nu se supune taxei şi nu se va efectua nici o regularizare.

   20. De asemenea în această situaţie, ieşirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA în aceste condiţii transformă scutirea provizorie acordată pentru operaţiunile anterioare, precedente acestei ieşiri, în scutire definitivă.

   Exemplu:

   

   În acest sens, reluăm exemplul menţionat la pct. 9 şi considerăm că D nu vinde bunurile achiziţionate şi supuse transformării, ci le scoate din regimul de antrepozit TVA pentru a le transporta în magazinul său de vânzare cu amănuntul din România, în alt stat membru sau în afara spaţiului comunitar.

   a) Dacă magazinul se află în România, D realizează o deplasare pe plan local, ce nu constituie o operaţiune taxabilă. Aceasta implică faptul că operaţiunile efectuate de către C lui D (livrare de bunuri) şi de către Z lui D (prestare de servicii) nu pot fi scutite definitiv de taxă, şi faptul că se datorează TVA pentru aceste operaţiuni.

   b) Dacă magazinul se află în alt stat membru şi dacă D realizează un transfer în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, această operaţiune este scutită de taxă în baza art. 143 alin. (2) lit. d), din Codul fiscal. Preluarea bunurilor în statul membru de sosire va fi asimilată unei achiziţii intracomunitare taxabile la preţul de cost al bunurilor, ce va cuprinde preţul de cumpărare plătit lui C, precum şi costul serviciilor plătit lui Z. Prin urmare, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C-D şi pentru serviciul Z-D devin definitive.

   c) Dacă magazinul se află în afara spaţiului comunitar, D realizează o deplasare a bunurilor în afara spaţiului comunitar, ce nu constituie o operaţiune impozabilă. Chiar dacă nu se aplică nici o taxă pentru bunurile exportate în afara Comunităţii, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C-D şi pentru serviciul Z-D devin de asemenea definitive.

 

   IV. Persoana obligată la plata taxei

   21. În principiu, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă care efectuează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii în baza art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

   22. S-a remarcat că atunci când aceste operaţiuni se realizează în cadrul regimului, ele beneficiază de o scutire provizorie, care devine definitivă dacă bunurile:

   a) fac obiectul unei livrări în care bunurile rămân în regim de antrepozit TVA;

   b) părăsesc regimul în cadrul livrării;

   c) părăsesc regimul independent de orice tranzacţie comercială, spre o destinaţie din afara României.

   23. Pe de altă parte, aceste operaţiuni trebuie regularizate când sunt în beneficiul unei persoane impozabile care scoate bunurile din regim independent de orice tranzacţie comercială, spre o destinaţie din România.

   24. Întrucât persoana obligată la plata taxei menţionată în pct. 21 nu are posibilitatea de a controla destinaţia pe care o vor primi bunurile după ce le livrează sau expediază, nu are cum să afle dacă se va efectua o regularizare sau nu.

   25. Prin urmare, art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal desemnează persoana obligată la plata taxei ca fiind persoana din cauza căreia bunurile sunt plasate în acest regim sau care scoate bunurile din regim.

   26. Această derogare este aplicabilă numai livrării de bunuri sau prestării de servicii ce beneficiază de scutirea aferentă regimului de antrepozit TVA şi care se acordă provizoriu. Pentru celelalte livrări de bunuri şi prestări de servicii (cum ar fi livrarea de bunuri care nu rămân în regim de antrepozit TVA sau prestarea de servicii nepermisă în cadrul regimului), se aplică regula normală referitoare la obligaţia plăţii TVA, prevăzută în art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepţia cazului în care se aplică altă regulă referitoare la obligaţia de plată, ca de exemplu conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

   27. În ceea ce priveşte importurile şi achiziţiile intracomunitare de bunuri plasate în acest regim, nu se aplică nici o derogare, ci regulile obişnuite referitoare la persoana obligată la plata taxei pentru aceste operaţiuni.

   28.

(1) În plus, art. 151² alin. (6) din Codul fiscal precizează că pentru aplicarea regimului de antrepozit de TVA prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei împreună cu persoana obligată la plata acesteia conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) şi g) şi art. 151¹ din Codul fiscal.

   (2) Această răspundere se aplică operaţiunilor scutite provizoriu de la plata taxei şi altor operaţiuni aferente bunurilor plasate în regim.

   Exemplu:

   

   1) Bunurile produse de A în România sunt vândute unei persoane impozabile română, B, cu scutire de taxă întrucât B a plasat bunurile într-un antrepozit TVA din Constanţa, administrat de X.

   2) B îi solicită societăţii prelucrătoare Y din Mamaia să transforme bunurile. Acest serviciu nu este permis în cadrul regimului conform legislaţiei vamale.

   3) B îi vinde o parte din bunurile transformate societăţii C din Ucraina. Bunurile părăsesc regimul în cadrul acestei livrări şi sunt transportate spre Ucraina în contul lui B. Livrarea este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit a) din Codul fiscal

   4) B îi vinde o altă parte din bunurile transformate societăţii D din România, cu aplicarea taxei.

   5) B vinde o altă parte din bunurile transformate unei companii din Germania E care nu este stabilită şi nu este înregistrată în scopuri de TVA în România, iar bunurile rămân în regim.

   6) B scoate restul de bunuri din antrepozit şi le utilizează ca materii prime în fabrica sa din Timişoara.

   7) Compania Germană E revinde bunurile unei societăţi din România F stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România, cu aplicarea taxei.

   Tratamentul de TVA al operaţiunilor şi persoanele obligate la plata taxei

 

   Operaţiunea A-B

   Livrarea de bunuri realizată de A este scutită în mod provizoriu de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal întrucât B a plasat bunurile într-un regim de antrepozit de TVA.

   Operaţiunea Y-B

   Întrucât această operaţiune nu poate fi scutită de taxă Y este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

   Operaţiunea B-C

   a) Întrucât bunurile sunt transportate în afara Comunităţii, această livrare este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal dacă sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aplicarea scutirii.

   b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru acea parte din bunuri livrate de C în Ucraina.

   c) Dacă nu s-ar aplica o scutire de taxă, B ar fi în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

   Operaţiunea B-D

   a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, această livrare este taxabilă în România.

   b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea din bunuri livrate de B lui D în România.

   c) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal pentru livrarea făcută în beneficiul lui D.

   Operaţiunea B-E

   a) Această livrare este scutită provizoriu de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal întrucât bunurile rămân în antrepozit de TVA.

   b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea de bunuri livrate de către B lui E.

   Operaţiunea E-F

   a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, această livrare este impozabilă în România.

   b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea bunurilor de către B lui E devine definitivă.

   c) F este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

   Operaţiunea B-B

   a) Întrucât bunurile părăsesc regimul fără să facă obiectul niciunei livrări în cadrul regimului, fără a fi implicate în vreo tranzacţie şi rămân în România, scutirea provizorie acordată pentru livrarea de la A la B nu mai poate fi menţinută şi livrarea A-B trebuie (parţial) regularizată pentru această parte de bunuri;

   b) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

   29. De asemenea, art. 2 alin. (9) lit. b) din norme, prevede că bunurile lipsă se consideră scoase din regim în condiţii care generează exigibilitatea taxei. Antrepozitarul va fi răspunzător pentru plata taxei pentru bunurile lipsă sau a căror destinaţie nu o poate justifica.

 

   V. Plata taxei în cazul regularizării scutirii provizorii

   30. Când bunurile părăsesc regimul, trebuie efectuată o regularizare pentru operaţiunile efectuate în beneficiul unei persoane impozabile sau efectuate de această persoană în momentul în care scoate bunurile din regimul de antrepozit TVA fără existenţa unei tranzacţii, în cazul în care destinaţia bunurilor este în România.

   31. Când bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plată cât se aflau în regim de antrepozit TVA, operaţiunile menţionate la pct. 30 sunt următoarele:

   a) operaţiunea de plasare a bunurilor în acest regim, de către cumpărătorul/proprietarul acestora. Această operaţiune poate fi livrare, import sau achiziţie intracomunitară de bunuri;

   b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri către cumpărător/proprietar anterior sau în timp ce acestea se aflau în regim de antrepozit TVA.

   32. Când bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plată în timp ce se aflau în regim de antrepozit TVA, operaţiunile menţionate la pct. 30 sunt următoarele:

   a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător al bunurilor ce rămân în regim de antrepozit TVA;

   b) prestarea/prestările de servicii către ultimul cumpărător, când bunurile se aflau în regim de antrepozit TVA.

   33. Taxa datorată pentru operaţiunile care se vor supune regularizării devine exigibilă în momentul ieşirii bunurilor din regimul de antrepozit TVA la cota care s-ar fi aplicat fiecăreia dintre operaţiuni în cazul în care nu ar fi fost scutite provizoriu de taxă.

   34. Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunea ce se va supune regularizării este răspunzătoare pentru această regularizare.

   35. În cazul bunurilor importate, plasate în antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, care părăsesc regimul fără vreo livrare ulterioară în cadrul regimului şi fără existenţa vreunei tranzacţii comerciale, se impune regularizarea taxei pentru importul efectuat.

   36. Taxa prevăzută la pct. 35 se plăteşte conform art. 157 alin. (3) sau (4) din Codul fiscal.

   37. În situaţia în care se impune regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru alte operaţiuni decât importul de bunuri, persoana obligată la plata taxei trebuie să înscrie taxa datorată ca taxă colectată în decontul de TVA aferent perioadei în care taxa devine exigibilă.

   38. Taxa prevăzută la pct. 37 este deductibilă în limitele şi condiţiile fixate la art. 145-147 din Codul fiscal.

 

   VI. Ţinerea evidenţelor şi alte obligaţii

   39. Identitatea persoanei care plasează bunurile în regim de antrepozit TVA sau care scoate bunurile din acest regim trebuie cunoscută întotdeauna de titularul autorizaţiei de antrepozit TVA.

   40. Aceste persoane trebuie apoi să se identifice în faţa titularului şi să comunice codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă acesta există.

   41. Pentru operaţiunile efectuate în cadrul regimului de antrepozit TVA, titularul nu este obligat să identifice diferiţii operatori.

   42. Titularul este totuşi răspunzător, în calitate de antrepozitar, în solidar şi individual, pentru plata taxei aferente acestor operaţiuni.

   43. Titularul trebuie să emită şi să semneze un document de plasare în regimul de antrepozit de TVA;

   44. Documentul de plasare trebuie emis la momentul în care bunurile intră în antrepozitul TVA şi trebuie să cuprindă minimum următoarele:

   a) data de intrare a bunurilor;

   b) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al titularului;

   c) numărul autorizaţiei;

   d) adresa antrepozitului;

   e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare în regim;

   f) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care plasează bunurile în regimul de antrepozit de TVA;

   g) denumirea exactă şi cantitatea bunurilor în starea în care sunt plasate în antrepozitul de TVA;

   h) o menţiune referitoare la:

   1. documentul de import, când plasarea urmează unui import de bunuri în România;

   2. factura primită de persoana care face o achiziţie intracomunitară sau la autofactura menţionată în art. 155¹ alin. (1) din Codul fiscal sau, în cazul unei achiziţii intracomunitare asimilate menţionată în art. 130¹ alin. (2) din Codul fiscal, la documentul care justifică în celălalt stat membru transferul în România, atunci când plasarea urmează unei achiziţii intracomunitare asimilate;

   3. factura primită de la furnizor atunci când plasarea urmează unei livrări de bunuri în România;

   4. un document specific ce urmează a fi instituit în cazul transferurilor locale, în România.

   45. Persoanele care pot plasa bunuri în acest regim sunt următoarele:

   a) persoana care face un import de bunuri în România scutită de taxă conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

   b) persoana care face o achiziţie intracomunitară de bunuri în România scutită de taxă conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

   c) persoana care face o achiziţie de bunuri în România a căror livrare de către furnizor este scutită de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

   d) persoana care face un transfer local de bunuri în România într-un antrepozit de TVA.

   46. Pentru aplicarea scutirii, trebuie menţionate următoarele pe declaraţia vamală de import:

   a) la rubrica 8 referitoare la importator: numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale importatorului;

   b) la rubrica 37 referitoare la regimul sub care se importă bunurile: codul 45 care reprezintă codul alocat în Comunitate bunurilor plasate în regim de antrepozit de TVA;

   c) la rubrica 44 rezervată pentru menţiuni specifice: numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului de autorizaţie de antrepozit de TVA precum şi numărul autorizaţiei care i-a fost atribuită. Dacă titularul şi importatorul sunt una şi aceiaşi persoană, atunci informaţia de la rubrica 8 se trece şi la rubrica 44. De asemenea, trebuie menţionat clar la rubrica 44 orice informaţie legată de transformarea la care sunt supuse bunurile aflate în antrepozit;

   d) la rubrica 49 legată de identificarea antrepozitului: numărul antrepozitului fiscal de accize în care urmează să fie depozitate bunurile, dacă este cazul.

   47. Atunci când bunurile sunt plasate într-un regim de antrepozit TVA în urma unui transfer local fără natura comercială, proprietarul bunurilor trebuie să emită un document specific care să conţină următoarele informaţii:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

   b) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozitar;

   c) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care vor fi depozitate bunurile;

   d) denumirea exactă, cantitatea şi valoarea bunurilor. O copie a acestui document trebuie să se afle în posesia titularului de autorizaţie.

   48. Titularul autorizaţiei trebuie să transmită o copie semnată a documentului de plasare în regimul de antrepozit de taxă, către persoana care plasează bunurile în regim.

   49. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 se transmite de către persoana care a plasat bunurile în antrepozit furnizorului său din România, dacă este cazul, pentru ca acesta din urmă să dovedească faptul că livrarea făcută în România poate fi scutită de taxa pe valoarea adăugată.

   50. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 şi o copie a autorizaţiei de antrepozit de TVA trebuie transmise, pentru a justifica scutirea, prestatorului de servicii care efectuează lucrări asupra bunurilor înainte să fie plasate în regim sau în timp ce acestea se află în regimul de antrepozit de TVA.

   51. Titularul regimului de antrepozit de TVA trebuie să ţină un registru al documentelor de plasare, în care se raportează cronologic bunurile depozitate într-un asemenea regim.

   52. Acest registru trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

   a) un număr de ordine;

   b) data la care au fost plasate bunurile în regim;

   c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care plasează bunurile într-un asemenea regim;

   d) o trimitere la documentul de plasare;

   e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri. Documentul de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit TVA

   53. Titularul trebuie să emită şi să semneze un document de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit de TVA.

   54. Acest document trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

   a) data la care bunurile părăsesc regimul;

   b) numele, adresa şi codul de înregistrare TVA din România îl titularului;

   c) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

   d) adresa antrepozitului;

   e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare;

   f) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care scoate sau pentru care sunt scoase bunurile din regimul de antrepozit de TVA;

   g) numărul de ordine sub care este înregistrat documentul de scoatere în registrul acestor documentelor de scoatere din regim;

   h) denumirea exactă şi cantitatea bunurilor;

   i) o menţiune referitoare la:

   1. factura emisă, dacă este cazul;

   2. auto-factura menţionată în art. 155 alin. (4) din Codul fiscal în cazul transferului de bunuri în alt stat membru în sensul art. 128 alin. (10), din Codul fiscal;

   3. documentul special emis atunci când bunurile părăsesc regimul fără a face obiectul unei tranzacţii comerciale şi rămân în România;

   4. numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA, adresa precum şi numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului dacă bunurile sunt transportate în alt antrepozit pentru a fi plasate în acelaşi regim;

   5. Documentul privind accizele dacă documentul de scoatere din regim se referă la produse accizabile.

   55. Persoanele care pot scoate bunuri dintr-un regim de antrepozit de TVA sunt următoarele:

   a) pentru bunuri altele decât bunurile accizabile şi bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

   1. persoana impozabilă care livrează bunurile fără ca bunurile să rămână în regim de antrepozit;

   2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacţii comerciale;

   b) pentru bunuri accizabile şi bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

   1. persoana impozabilă care livrează bunurile fără ca bunurile să rămână în regim de antrepozit în măsura în care această livrare are drept consecinţă eliberarea în consum în scopuri de accize a bunurilor sau scoaterea fizică a acestora din antrepozitul de TVA;

   2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacţii comerciale.

   56. Acest document trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

   b) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozitar;

   c) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA;

   d) dacă bunurile sunt mutate în alt antrepozit de TVA pentru a fi plasate în acelaşi regim, numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt mutate bunurile;

   e) denumirea exactă, cantitatea şi valoarea bunurilor.

   57. O copie a facturii sau a oricărui alt document trebuie emisă către titularul autorizaţiei de antrepozit de TVA.

   58. Titularul autorizaţiei de antrepozit de TVA emite persoanei care scoate bunurile din regim, o copie a documentului de scoatere din regim, semnată şi păstrează la rândul său o copie a acestui document.

   59. Titularul autorizaţiei de antrepozit de TVA trebuie să ţină un registru al documentelor de scoatere din regimul de antrepozit de TVA, în care se raportează cronologic bunurile ce părăsesc regimul.

   60. Acest registru trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

   a) un număr de ordine;

   b) data la care bunurile părăsesc regimul;

   c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care scoate bunurile din regim;

   d) o trimitere la documentul de plasare;

   e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri ca părăsind regimul.

   61. Gestiunea stocurilor constă în principal din ţinerea unui registru al documentelor de plasare a bunurilor în regim, a unui registru al documentelor de scoatere din regim şi a unui registru al fişelor de stoc în care sunt raportate, pe tipuri de bunuri, intrările şi ieşirile din regimul de antrepozit de TVA.

   62. Aceste fişe trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

   a) un număr de ordine;

   b) numele, adresa şi codul de înregistrare TVA din România al titularului autorizaţiei;

   c) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

   d) adresa antrepozitului;

   e) denumirea bunurilor;

   f) codul tarifar al bunurilor în starea în care erau când au intrat în antrepozitul de TVA;

   g) la plasare bunurilor în antrepozitul de TVA:

   1. data plasării;

   2. cantitatea sau numărul de bunuri;

   3. o trimitere la documentul de plasare;

   h) la scoaterea bunurilor din antrepozitul de TVA:

   1. data scoaterii;

   2. cantitatea sau numărul de bunuri;

   3. o trimitere la documentul de scoatere din regim;

   i) o descriere a lucrărilor efectuate asupra bunurilor aflate în regimul de antrepozit de TVA;

   j) bunurile ce rămân în stoc.

   Obligaţii specifice legate de facturare

   63. Când plasarea bunurilor în regim de antrepozit este făcută în cadrul unei livrări de bunuri în România, factura furnizorului trebuie să conţină, în plus faţă de elementele menţionate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozit de TVA;

   b) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

   c) în locul cotei aplicabile şi în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

   "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

   64. Pentru livrările de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit de TVA ce pot fi scutite de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conţină, în plus faţă de elementele menţionate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozit de TVA;

   b) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

   c) în locul cotei aplicabile şi în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

   "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

   65. Pentru prestările de servicii efectuate înainte ca bunurile să fie plasate în regim de antrepozit de TVA ce pot fi scutite conform art. 144, alin. (1), lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conţină, în plus faţă de elementele menţionate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozit de TVA;

   b) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

   c) în locul cotei aplicabile şi în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

   "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

   66. Pentru prestările de servicii făcute asupra bunurilor cât timp acestea rămân în regimul de antrepozit, servicii listate în anexa acestui capitol şi care pot fi scutite de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conţină, în plus faţă de elementele menţionate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

   a) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizaţiei de antrepozit de TVA;

   b) numărul autorizaţiei antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

   c) în locul cotei aplicabile şi în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

   "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

 

 

    ANEXA  Nr. 2 la norme

 

   SERVICII PERMISE ÎN REGIMUL DE ANTREPOZIT DE TVA

 

   Niciuna din următoarele operaţii nu poate avea ca efect reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu 8 cifre.

   Următoarele operaţiuni uzuale nu pot fi autorizate dacă, în conformitate cu legislaţia vamală, acestea ar avea ca efect creşterea riscului de fraudă.

   1. Ventilarea, sortarea, uscarea, desprăfuirea, operaţiuni simple de curăţare, reparaţii ale ambalajului, reparaţii de bază ale defectelor apărute în timpul transportului sau antrepozitării în măsura în care este vorba de operaţiuni simple, aplicarea sau îndepărtarea protecţiei utilizate în scopul transportării.

   2. Reconstituirea mărfurilor după transport.

   3. Inventarierea, prelevarea de mostre, trierea, cernerea, filtrarea mecanică şi cântărirea bunurilor.

   4. Eliminarea componentelor avariate sau poluate.

   5. Conservarea prin pasteurizare, sterilizare, iradiere sau adăugarea de agenţi de conservare.

   6. Tratarea împotriva paraziţilor.

   7. Tratarea anti-rugină.

   8. Tratarea:

   -prin creşterea temperaturii, fără alte tratări complementare sau procese de distilare,

   -prin scăderea temperaturii,

   Chiar dacă aceasta conduce la o reîncadrare sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

   9. Tratarea electrostatică, îndreptarea sau călcarea textilelor.

   10. Tratarea constă în:

   -îndepărtarea tulpinelor şi codiţelor şi/sau a sâmburilor fructelor, tăierea şi felierea fructelor uscate sau a legumelor, rehidratarea fructelor,

   -deshidratarea fructelor, chiar dacă aceasta conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

   11. Desalinarea, curăţarea şi cruponarea pieilor.

   12. Montarea bunurilor ori adăugarea sau înlocuirea pieselor accesorii în măsura în care această operaţiune este relativ limitată sau este destinată conformării la normele tehnice şi nu modifică natura sau performanţele bunurilor originale. Această operaţiune poate conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre pentru bunurile adăugate ca accesorii sau utilizate ca înlocuitori.

   13. Diluarea sau concentrarea fluidelor, fără tratare complementară sau vreun proces de distilare, chiar dacă aceasta conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

   14. Amestecarea bunurilor de acelaşi tip, de calităţi diferite, în scopul obţinerii unei calităţi constante sau a unei calităţi solicitate de client, fără a schimba natura bunurilor respective.

   15. Separarea sau tăierea la o anumită dimensiune a bunurilor, dacă este vorba numai de operaţiuni simple.

   16. Ambalarea, dezambalarea, schimbarea ambalajului, decantarea şi transferarea în alte recipiente, chiar dacă aceasta ar conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre, aplicarea, retragerea şi modificarea mărcilor, sigilarea, etichetarea, afişarea preţului sau alt semn distinctiv similar.

   17. Testarea, ajustarea, reglarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor, aparaturii şi vehiculelor, mai ales pentru verificarea conformităţii la normele tehnice, cu condiţia să fie vorba de operaţiuni simple.

   18. Operaţiuni constând în mătuirea elementelor de ţevărie pentru a le adapta exigenţelor anumitor pieţe.

 

 

Norma 22.12.2006 scutire tva in vama no.2

        privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute

           la art. 143 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Publicat în Monitorul Oficial,             Partea I nr. 1040 din 28/12/2006

 

Art. 1. -

    (1) Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, cu modificările ulterioare, sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de reciprocitate. Limita plafonului pentru care se aplică aceasta scutire se stabileşte de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate acordată misiunilor diplomatice române şi personalului acestora.

   (2) În conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii.

   (3) De asemenea, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 143 alin. (1) lit. j) şi k) din Codul fiscal, livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular într-un alt stat membru şi a reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate într-un alt stat membru.

   (4) Sunt asimilate organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, în scopul aplicării scutirii de taxă pe valoarea adăugată, instituţiile Comunităţilor Europene.

   (5) Persoanele menţionate la art. (3) şi (4) beneficiază de scutirea de taxa pe valoarea adăugată numai pentru achiziţiile de bunuri şi servicii a căror valoare totală depăşeşte plafonul de 700 lei.

   (6) Răspunderea pentru verificarea respectării condiţiilor de reciprocitate şi, respectiv, a condiţiilor precizate în convenţiile de înfiinţare a organizaţiilor menţionate la alin. (2) revine Direcţiei generale protocol naţional din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

   (7) Sunt asimilate taxei pe valoarea adăugată, în ceea ce priveşte aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată, impozitele pe consum generale aplicate în statul membru în care sunt acreditate misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

   (8) Cetăţenii străini din România având statut diplomatic sau consular, menţionaţi la alin. (1), trebuie să fie agreaţi şi înregistraţi la Ministerul Afacerilor Externe pentru a beneficia de scutirea de taxă pe valoarea adăugată.

   (9) Persoanele menţionate la alin. (3) şi (4) trebuie să fie recunoscute oficial în statele membre în care activează. Această recunoaştere trebuie confirmată pe baza unui document emis de autoritatea competentă a statului membru respectiv, semnat şi ştampilat de autorităţile fiscale sau de autorităţile cu atribuţii de afaceri externe din acel stat membru.

   Art. 2. - Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii în favoarea persoanelor menţionate la art. 1, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii au obligaţia, conform prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, să emită facturi, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea persoanelor menţionate la art. 1, cu excepţia livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii prevăzute la art. 6 alin. (2), precum şi a livrărilor de carburanţi auto.

   Art. 3. - Scutirea de taxă pe valoarea adăugată se realizează prin următoarele modalităţi:

   a) prin facturare fără taxă pe valoarea adăugată de către furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii, în favoarea persoanelor menţionate la art. 1 alin. (1) şi (2), pe baza certificatului de scutire de taxă pe valoarea adăugată eliberat de Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în a căror rază teritorială îşi au sediul persoanele respective, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 şi legitimaţiei speciale eliberate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) în acest scop de Ministerul Afacerilor Externe, în cazul în care încasarea contravalorii bunurilor livrate şi a serviciilor prestate nu se efectuează în numerar sau cu instrumente de plată nenominale;

   b) prin facturare fără taxă pe valoarea adăugată de către furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii, în favoarea persoanelor menţionate la art. 1 alin. (3) şi (4), pe baza documentului menţionat la art. 1 alin. (8). Documentul respectiv trebuie anexat la copia facturii emise conform art. 2, ca dovadă a scutirii;

   c) prin facturarea chiriei fără taxă pe valoarea adăugată de către persoanele impozabile care închiriază spaţii cu destinaţia de:

   1. sediu al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, locuinţe/reşedinţe pentru personalul/şefii acestora şi pentru orice cetăţeni străini având statut diplomatic sau consular în România sau într-un alt stat membru, inclusiv locurile de parcare şi/sau garajele aferente;

   2. sediu al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România sau într-un alt stat membru, al instituţiilor Comunităţilor Europene, reşedinţe ale şefilor reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi locuinţe pentru membrii ai reprezentanţelor, inclusiv locurile de parcare şi/sau garajele aferente;

   d) prin restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în România de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2).

   Restituirea se efectuează de către Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în a căror rază teritorială îşi au sediul persoanele menţionate la art. 1 alin. (1) şi (2). Misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanţele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România solicită restituirea taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile şi/sau serviciile achiziţionate de acestea, precum şi pentru cele achiziţionate de personalul lor şi de cetăţenii străini având statut diplomatic sau consular în România, conform procedurii prevăzute la art. 6;

   e) prin restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de carburanţi auto şi achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii prevăzute la art. 6 alin. (2), efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (3) şi (4). Restituirea se efectuează de către Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti, conform procedurii prevăzute la art. 7.

   Art. 4. -

    (1) Certificatul de scutire de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 3 lit. a), conform modelului prezentat în anexa nr. 2, se eliberează la cererea furnizorului/prestatorului pe baza următoarelor documente:

   a) copie de pe actul constitutiv;

   b) copie de pe certificatul de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată;

   c) dovada dotării cu aparatura necesară pentru utilizarea cărţilor de credit;

   d) declaraţia pe propria răspundere, din care să rezulte că nu se va încasa contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate în numerar ori cu instrumente nenominale.

   (2) Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, direcţia generală a finanţelor publice judeţene va comunica Ministerului Afacerilor Externe lista cuprinzând furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii cărora li s-au eliberat certificate de scutire de taxă pe valoarea adăugată.

   (3) Cererile de eliberare a certificatelor de scutire de taxa pe valoarea adăugată se soluţionează în termen de 15 zile de la data depunerii cererii şi documentelor prevăzute la alin. (1).

   (4) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 1 alin. (1), Ministerul Afacerilor Externe eliberează legitimaţii speciale numai în cazurile de reciprocitate efectivă deplină, fără existenţa unor restricţii sortimentale şi plafonări valorice sau cantitative, acordate de statul partener misiunilor diplomatice române şi personalului acestora. Pentru operaţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2), legitimaţiile speciale se eliberează numai în situaţiile în care prin convenţiile de înfiinţare se prevede scutirea de taxă pe valoarea adăugată fără existenţa unor restricţii sortimentale şi plafonări valorice sau cantitative.

   Art. 5. -

    (1) Aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere pentru închirierea spaţiilor menţionate la art. 3 lit. c), se realizează pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea condiţiilor de reciprocitate sau a condiţiilor precizate în convenţiile de înfiinţare, în cazul reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale, după caz.

   (2) Dacă nu sunt respectate condiţiile de reciprocitate, respectiv condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, Ministerul Afacerilor Externe nu va acorda avizul şi nu se aplică scutirea de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere, dar persoanele impozabile care închiriază spaţii pot aplica scutirea de taxă pe valoarea adăugată fără drept de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

   (3) Dacă, ulterior acordării avizului de către Ministerul Afacerilor Externe, nu mai sunt respectate condiţiile de reciprocitate, respectiv condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, Ministerul Afacerilor Externe îşi va retrage avizul acordat şi se vor aplica prevederile alin. (2).

   Art. 6. -

    (1) Pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată prevăzută la art. 3 lit. d), solicitanţii trebuie să completeze o cerere de restituire şi un borderou, conform modelului prezentat în anexa nr. 3, întocmit în două exemplare, care trebuie să cuprindă:

   a) facturile în care sunt consemnate bunurile şi serviciile achiziţionate în cursul trimestrului pentru care se solicită restituirea, cu excepţia cazurilor în care condiţiile de reciprocitate prevăd termene mai mari de 3 luni; pentru carburanţii auto se admit bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare al autovehiculului;

   b) documentele care atestă achitarea contravalorii bunurilor şi serviciilor până la data depunerii cererilor, după caz.

   (2) Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate în mod global pentru nevoile unui imobil cu mai multe apartamente, în care persoanele menţionate la art. 1 alin. (1) şi (2) ocupă o parte cu titlu de proprietar sau de chiriaş, documentele pe baza cărora se face restituirea sunt următoarele:

   a) decontul cuprinzând cheltuielile comune şi taxa pe valoarea adăugată, întocmit de administratorul imobilului, cu indicarea cotei-părţi pe care colocatarul este obligat să o plătească, potrivit normelor legale privind repartizarea cheltuielilor comune pe locatari;

   b) chitanţa emisă de administraţia imobilului, prin care se certifică plata cheltuielilor comune şi a taxei pe valoarea adăugată, rezultată din decont.

   (3) Documentele justificative pe baza cărora se solicită restituirea taxei pe valoarea adăugată, prevăzute de prezentul articol, se depun în copie, pentru bunurile şi serviciile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România şi în original pentru bunurile şi serviciile destinate uzului personalului acestora sau al altor cetăţeni străini având statut diplomatic ori consular în România. Pot fi prezentate în copie documentele pentru bunurile de folosinţă îndelungată.

   (4) Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată, prevăzute în anexele nr. 4 şi 5, împreună cu borderourile şi documentele justificative, se transmit trimestrial de către solicitanţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) şi (2) la Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu până la finele lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se solicită restituirea, cu excepţia cazurilor în care condiţiile de reciprocitate prevăd termene mai mari de 3 luni.

   (5) Prin derogare de la termenele de depunere a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată, prevăzute la alin. (4), misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statelor în care exerciţiul bugetar se încheie la data de 30 septembrie pot solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată pentru trimestrul III în două tranşe, prin depunerea cererii de restituire şi a documentelor justificative, separat pentru lunile iulie şi august, până la finele lunii septembrie, şi separat pentru luna septembrie, până cel târziu la finele lunii octombrie.

   (6) Nedepunerea în termenul prevăzut la alin. (4) a cererilor de restituire şi/sau a documentaţiei aferente atrage pierderea dreptului de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Cererile de restituire şi documentele justificative nedepuse în termen vor fi returnate de Ministerul Afacerilor Externe celor care le-au transmis.

   (7) Prin derogare de la prevederile alin. (6), în cazuri temeinic justificate, la solicitarea persoanelor menţionate la art. 1 alin. (1) şi (2), ministrul finanţelor publice poate aproba efectuarea restituirii taxei pe valoarea adăugată în situaţia în care cererea de restituire şi/sau documentaţia aferentă nu au fost depuse în termenul prevăzut la alin. (4).

   (8) Direcţia generală protocol naţional din cadrul Ministerului Afacerilor Externe are obligaţia să confrunte sumele evidenţiate în borderouri cu documentele justificative prezentate. În urma verificării, pe borderou se va face menţiunea, sub semnătură, "Confruntat cu documentele justificative".

   (9) Documentaţia avizată favorabil de Ministerul Afacerilor Externe va fi transmisă solicitanţilor prevăzuţi la art. 3 lit. d), care o vor depune la Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, la direcţia generală a finanţelor publice judeţene.

   (10) Ministerul Afacerilor Externe va comunica Direcţiei generale a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme, lista cuprinzând statele pentru care condiţiile de reciprocitate prevăd termene de restituire mai mari de 3 luni. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relaţiile reciproce dintre state.

   Art. 7. - Restituirea taxei pe valoarea adăugată prevăzută la art. 3 lit. e), se efectuează la solicitarea persoanelor menţionate la art. 1 alin. (3) şi (4), de către Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti, pe baza documentului emis de autoritatea competentă a statului membru în care activează persoanele respective, semnat şi ştampilat de autorităţile fiscale sau de autorităţile cu atribuţii de afaceri externe din acel stat membru. În vederea restituirii trebuie prezentate de asemenea:

   a) bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare al autovehiculului, în cazul achiziţiilor de carburanţi auto;

   b) documentele care atestă achitarea contravalorii bunurilor şi serviciilor, după caz;

   c) decontul cuprinzând cheltuielile comune şi taxa pe valoarea adăugată, întocmit de administratorul imobilului, cu indicarea cotei-părţi pe care colocatarul este obligat să o plătească, potrivit normelor legale privind repartizarea cheltuielilor comune pe locatari, precum şi chitanţa emisă de administraţia imobilului, prin care se certifică plata cheltuielilor comune şi a taxei pe valoarea adăugată, rezultată din decont, în cazul achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii efectuate în mod global pentru nevoile unui imobil cu mai multe apartamente.

   Art. 8. -

    (1) Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti sau, după caz, direcţia generală a finanţelor publice judeţeană analizează cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată şi documentele însoţitoare. Verificarea şi analiza efectuate urmăresc:

   a) ca documentele ce atestă achiziţionarea de bunuri şi servicii să fie emise conform prevederilor legale în vigoare şi să se refere la trimestrul pentru care se solicită restituirea, cu excepţia cazurilor în care condiţiile de reciprocitate prevăd termene mai mari de 3 luni şi a cazurilor prevăzute la art. 7;

   b) existenţa avizului favorabil al Ministerului Afacerilor Externe, în cazul cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată depuse de persoanele menţionate la art. 1 alin. (1) şi (2).

   (2) Restituirea taxei pe valoarea adăugată se realizează conform procedurii de soluţionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

   Art. 9. - Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii efectuate în trimestrul IV al anului 2006 se soluţionează potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.898/2004.

   Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA  Nr. 1 la norme  

   MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

   DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

   A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI/A JUDEŢULUI ..................

    CERTIFICAT
de scutire de taxă pe valoarea adăugată

    Nr. ....... din ..............

    În conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) din Normele privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. ............, a fost eliberat prezentul certificat care atestă dreptul furnizorului de bunuri/prestatorului de servicii ............................................, cu sediul în ...................., str. .................. nr. ......., judeţul/sectorul ........................., codul poştal ..........., codul de înregistrare în scopuri de T.V.A. .........., înmatriculat la Registrul Comerţului la nr. ...................... din ........, să efectueze, în regim de scutire de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere, livrări de bunuri/prestări de servicii în favoarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi a personalului acestora, sau a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România, pe baza legitimaţiei speciale eliberate de Ministerul Afacerilor Externe/reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România şi membrilor acestora, pe baza legitimaţiei speciale eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.

   Prezentul certificat este valabil 12 luni de la data de ................. .

 

   Director executiv
................................

 

ANEXA  Nr. 2  la norme

   CERERE

   Denumirea solicitantului ..................................................

   Codul de înregistrare în scopuri de T.V.A. .................................

   Sediul .....................................................................

    În conformitate cu prevederile art 3 lit. a) din Normele privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. ............, prin prezenta cerere solicităm eliberarea unui certificat de scutire de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi a personalului acestora, sau a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România/reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România şi membrilor acestora.

   Anexăm următoarele documente:

   -copie de pe actul constitutiv;

   -copie de pe certificatul de înregistrare în scopuri de T.V.A.;

   -dovada dotării cu aparatura necesară pentru utilizarea cărţilor de credit;

   -declaraţia pe propria răspundere din care rezultă că nu se va încasa în numerar sau cu instrumente nenominale contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

   

 

ANEXA  Nr. 3  la norme

BORDEROU
cuprinzând documentele justificative prevăzute
la art. 6 alin. (1) din norme

   

   Notă:

   În cazul bonurilor fiscale, documentul înscris în borderou în col. 1-3 se va înscrie şi în col. 7-9, iar totalul de la col. 6 se va înscrie şi în col. 10.

 

ANEXA  Nr. 4  la norme    

   Prin prezenta cerere solicităm restituirea taxei pe valoarea adăugată plătite pentru cumpărări de bunuri/prestări de servicii, în conformitate cu procedura prevăzută, în sumă de .................lei.

   Restituirea este aferentă trimestrului []

   Solicităm restituirea în contul nr. ..........., deschis la ................, Sucursala ................... .

 

   Conducătorul instituţiei,
.......................................
(semnătura şi ştampila)

 

   (verso)

   

  

ANEXA  Nr. 5  la norme    

   Prin prezenta cerere solicităm restituirea taxei pe valoarea adăugată plătite pentru cumpărări de bunuri/prestări de servicii, în conformitate cu procedura prevăzută, în suma de ............lei.

   Restituirea este aferentă trimestrului [ ].

   Solicităm restituirea în contul nr. ........................., deschis la ..............................., Sucursala ................... .

 

   Conducătorul instituţiei,
........................................
(semnătura şi ştampila)

 

   (verso)

   

 

 

 

 

 

Norma 22.12.2006 scutire tva in vama no.3

    privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri,

              prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. d) şi art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1037 din 28/12/2006

 

  TITLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) În sensul Titlurilor II şi III din prezentul ordin:

   1. "ţară terţă" reprezintă orice ţară care nu este stat membru al Uniunii Europene şi unde prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată" sau ale Titlului VII "Accize şi alte taxe speciale" sau ale ambelor titluri menţionate din Codul fiscal nu se aplică;

   2. "teritoriu terţ" reprezintă orice teritoriu al unui stat membru al Uniunii Europene unde prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată" sau ale Titlului VII "Accize şi alte taxe speciale" sau ale ambelor titluri menţionate din Codul fiscal nu se aplică.

   (2) Dispoziţiile Titlurilor II şi III ale prezentului ordin, referitoare la tratamentul fiscal aplicabil importurilor de bunuri din "ţările terţe", produc efecte identice şi în cazul importurilor de bunuri din "teritoriile terţe", aşa cum sunt definite acestea la pct. 2 al alin. (1).

   Art. 2. -

(1) În sensul Titlului IV din prezentul ordin, "ţară terţă" are sensul atribuit la art. 125² din Codul fiscal.

   (2) Dispoziţiile Titlului IV din prezentul ordin referitoare la tratamentul fiscal aplicabil importurilor de bunuri din ţările terţe produc efecte identice şi în cazul importurilor de bunuri din "teritoriile terţe", aşa cum sunt acestea definite la art. 125² din Codul fiscal.

 

   TITLUL II
Scutirea de taxa pe valoarea adăugată şi de accize la import, în
contextul traficului internaţional de călători

    Art. 3. -

(1) Bunurile conţinute în bagajul personal al călătorilor din ţările terţe sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată şi de accize la import dacă bunurile respective nu au caracter comercial şi valoarea totală a acestora nu depăşeşte 175 euro pe persoană.

   (2) În situaţia în care valoarea totală pe persoană a mai multor articole depăşeşte suma stabilită la alin. (1), se acordă scutiri până la atingerea acestei valori pentru acele articole care, dacă ar fi fost importate separat, ar fi fost scutite, înţelegându-se că valoarea unui articol individual nu poate fi defalcată.

   Art. 4. -

(1) În sensul prezentului titlu:

   1. Valoarea efectelor personale importate temporar sau reimportate după exportul temporar nu vor fi luate în considerare pentru determinarea scutirii prevăzute la art. 3.

   2. Se consideră că importurile nu au caracter comercial dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   a) au loc ocazional;

   b) constau exclusiv în bunuri pentru uzul personal sau al familiei călătorului sau din bunuri destinate a fi oferite drept cadou, iar natura şi cantitatea acestor bunuri nu indică faptul că sunt importate în scopuri comerciale.

   3. "Bagajul personal" reprezintă totalitatea bagajelor pe care un călător le prezintă autorităţilor vamale la sosire, precum şi bagajul pe care îl prezintă ulterior aceloraşi autorităţi, cu condiţia să dovedească că respectivul bagaj a fost înregistrat de către compania care a fost responsabilă cu transportul călătorului ca bagaj însoţitor la data plecării.

   Definiţia "bagajului personal" nu include canistrele portabile care conţin combustibil. Totuşi, în cazul oricărui mijloc de transport cu motor, cantitatea de combustibil care nu depăşeşte 10 litri este admisă fără plata taxelor aferente unei astfel de canistre, fără a contraveni altor prevederi legale în vigoare.

   Art. 5. -

(1) Limitele cantitative pentru scutirile de taxa pe valoarea adăugată şi de accize în cazul bunurilor conţinute în bagajul personal al călătorilor din ţări terţe, sunt următoarele:

   

   (2) Scutirea pentru bunurile menţionate la alin. (1) lit. a) şi b) nu se acordă călătorilor cu vârsta sub 17 ani. Scutiri pentru bunurile menţionate la alin. (1) lit. d) nu se acordă călătorilor cu vârsta sub 15 ani.

   (3) În limitele cantitative stabilite la alin. (1) şi având în vedere restricţiile de la alin. (2), valoarea bunurilor enumerate la alin. (1) nu se ia în considerare la determinarea scutirilor prevăzute la art. 3.

   Art. 6. - Nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi accizele în cazul importurilor de bunuri conţinute în bagajul personal al călătorilor, dacă suma totală a acestor taxe care ar trebui percepute nu depăşeşte 5 euro.

 

   TITLUL III
Scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize percepute
la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial

Art. 7. -

(1) Bunurile cuprinse în loturi mici cu caracter necomercial, trimise de către persoane particulare dintr-o ţară terţă, unor persoane particulare din România, sunt scutite la import de taxa pe valoarea adăugată şi de accize.

   (2) În sensul alin. (1), "loturi mici cu caracter necomercial" reprezintă acele loturi care:

   a) au un caracter ocazional;

   b) conţin numai bunuri destinate uzului personal sau al familiei destinatarului, iar natura şi cantitatea lor nu indică faptul că ar fi importate în scopuri comerciale;

   c) conţin bunuri cu o valoare totală de cel mult 45 euro;

   d) sunt trimise de către expeditor destinatarului cu titlu gratuit.

   Art. 8. -

(1) Scutirea prevăzută la art. 7 se aplică bunurilor enumerate în continuare, respectându-se următoarele limite cantitative:

   

   (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) incluse în loturi mici cu caracter necomercial, în cantităţi care le depăşesc pe cele prevăzute la acest alineat, sunt excluse în întregime din sfera de aplicare a scutirii.

 

   TITLUL IV
Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a anumitor
importuri finale de bunuri

 Art. 9. - Dispoziţii generale

   În vederea aplicării prevederilor prezentului titlu, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

   a) "bunuri personale" înseamnă orice bunuri destinate uzului personal sau necesităţilor gospodăreşti. Constituie bunuri personale, în înţelesul celor de mai sus, efectele gospodăreşti, precum şi bicicletele şi motocicletele, autovehiculele particulare şi remorcile acestora, rulotele pentru camping, ambarcaţiunile şi avioanele de agrement.

   De asemenea, sunt considerate bunuri personale proviziile pentru gospodărie corespunzătoare cerinţelor normale de aprovizionare ale unei familii, animalele de companie şi animalele de călărie, precum şi instrumentele portabile pentru arte aplicate sau arte liberale necesare persoanei în cauză în vederea desfăşurării meseriei sau profesiei sale.

   Bunurile personale nu trebuie să permită, prin natura sau prin cantitatea lor, desfăşurarea unei activităţi cu caracter comercial;

   b) "efecte gospodăreşti" înseamnă efectele personale, lenjerie şi articole de mobilier sau de dotare folosite în gospodărie, destinate uzului personal sau necesităţilor gospodăreşti;

   c) "produse alcoolice" înseamnă produsele (bere, vinuri, aperitive pe bază de vin, brandy, lichioruri şi băuturi alcoolice spirtoase, etc.) încadrate la codurile NC de la 2203 la 2208.

 

   CAPITOLUL I
 Importul de bunuri personale ale persoanelor care vin din ţări terţe

    Secţiunea 1
Bunuri personale introduse de către persoanele fizice care îşi
schimbă domiciliul sau reşedinţa, după caz, dintr-o ţară terţă în România

 Art. 10. - În condiţiile prevăzute la art. 11-18, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată bunurile personale introduse de către persoanele fizice care îşi mută domiciliul sau reşedinţa, după caz, dintr-o ţară terţă pe teritoriul României.

   Art. 11. - Scutirea este limitată la bunurile personale care:

   a) cu excepţia unor cazuri speciale justificate de împrejurări, s-au aflat în posesia şi, în cazul bunurilor neconsumabile, au fost utilizate de către persoana respectivă la domiciliul sau reşedinţa anterioară cel puţin o perioadă de 6 luni înainte de data la care a încetat să aibă domiciliul ori reşedinţa în ţara terţă de provenienţă;

   b) la noul domiciliu sau reşedinţă, după caz, sunt afectate aceleiaşi destinaţii.

   Art. 12. -

(1) Pot beneficia de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată doar persoanele care au avut domiciliul sau reşedinţa, după caz, într-o ţară terţă, cel puţin 12 luni consecutive.

   (2) Autorităţile vamale pot acorda derogări de la prevederile alin. (1) în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că intenţia de a avea domiciliul sau reşedinţa, după caz, într-o ţară terţă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive a fost reală.

   Art. 13. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată nu se acordă pentru:

   a) produse alcoolice;

   b) tutun sau produse din tutun;

   c) mijloace de transport cu destinaţie comercială;

   d) articole folosite în exercitarea meseriei sau profesiei, altele decât instrumentele portabile folosite în artele liberale şi aplicate.

   Art. 14. -

(1) Cu excepţia unor cazuri particulare reglementate prin prezentul ordin, precum cel prevăzut la art. 16 alin. (1), scutirea este acordată numai pentru bunurile personale introduse pe o perioadă de 12 luni începând cu data stabilirii domiciliului sau reşedinţei, după caz, pe teritoriul României.

   (2) Introducerea bunurilor poate fi făcută de mai multe ori în termenul prevăzut la alin. (1).

   Art. 15. -

(1) Până la expirarea termenului de 12 luni de la data declaraţiei de import definitiv, bunurile personale admise în scutire nu pot face obiectul unui împrumut, gajări/garanţii reale mobiliare, locaţiuni sau al unei cesiuni cu titlu oneros ori cu titlu gratuit fără ca autorităţile vamale să fie informate în prealabil.

   (2) Împrumutul, gajarea/garanţia reală mobiliară, locaţiunea sau cesiunea realizată înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) atrage plata taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data schimbării destinaţiei, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Art. 16. -

(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 14 alin. (1), scutirea poate fi acordată pentru bunurile personale importate definitiv înainte de stabilirea domiciliului sau reşedinţei, după caz, pe teritoriul României, pe baza angajamentului scris privind intenţia persoanei interesate de a se stabili efectiv într-un termen de 6 luni pe teritoriul României. Acest angajament este însoţit de o garanţie ale cărei formă şi cuantum sunt stabilite de autorităţile vamale.

   (2) În situaţia menţionată la alin. (1), termenul de 6 luni prevăzut la art. 11 lit. a) se calculează de la data importului bunurilor personale pe teritoriul României.

   Art. 17. - În situaţia în care, motivată de obligaţiile profesionale, persoana interesată părăseşte ţara terţă unde aceasta avea vechiul domiciliu sau vechea reşedinţă, după caz, fără să-şi stabilească simultan domiciliul sau reşedinţa, pe teritoriul României, dar cu intenţia de a se stabili ulterior, autorităţile vamale pot permite introducerea în regim de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată a bunurilor personale care sunt transferate cu acest scop pe teritoriul României.

   Art. 18. -

(1) Introducerea cu scutire a bunurilor personale prevăzute la art. 17 se supune condiţiilor prevăzute la art. 10-15, în sensul că:

   a) termenul prevăzut la art. 11 lit. a) este calculat anterior datei importului;

   b) termenele prevăzute la art. 15 alin. (1) şi la art. 14 alin. (1) sunt calculate anterior datei efective a stabilirii domiciliului sau reşedinţei, după caz, a persoanei interesate pe teritoriul României.

   (2) Admiterea în scutire este acordată în baza angajamentului scris al persoanei interesate să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa, după caz, pe teritoriul României într-un termen stabilit de autorităţile vamale. Autorităţile vamale pot cere ca angajamentul să fie însoţit de o garanţie ale cărei formă şi sumă o vor stabili.

 

   Secţiunea 2
Bunuri importate cu ocazia căsătoriei

Art. 19. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 20-23, trusourile şi efectele gospodăreşti, indiferent dacă acestea sunt sau nu noi, aparţinând unei persoane care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, după caz, dintr-o ţară terţă pe teritoriul României, cu ocazia căsătoriei sale.

   (2) De asemenea, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată, cadourile care se oferă în mod obişnuit cu ocazia căsătoriei, destinate unei persoane care se încadrează în condiţiile prevăzute la alin. (1), de către persoanele care au domiciliul sau reşedinţa, după caz, într-o ţară terţă. Valoarea fiecărui cadou admis în scutire nu poate depăşi 1.000 euro.

   Art. 20. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată prevăzută la art. 19 se acordă doar persoanelor care:

   a) au domiciliul sau reşedinţa, după caz, într-o ţară terţă de cel puţin 12 luni consecutive. Derogări de la această regulă pot fi acordate de către autorităţile vamale pe baza declaraţiei pe propria răspundere a persoanei în cauză, din care să rezulte că intenţia de a avea domiciliul sau reşedinţa, după caz, în tara terţă respectivă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive a fost reală;

   b) fac dovada căsătoriei lor.

   Art. 21. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată nu se acordă pentru produse alcoolice, tutun sau produse din tutun.

   Art. 22. -

(1) Cu excepţia unor circumstanţe, scutirea se acordă doar pentru bunurile importate permanent în România:

   a) cu cel mult două luni înainte de data stabilită pentru căsătorie. În acest caz, scutirea este acordată numai în baza unei garanţii corespunzătoare, ale cărei formă şi cuantum se stabilesc de către autorităţile vamale;

   b) în termen de 4 luni de la data căsătoriei.

   (2) Introducerea bunurilor prevăzute la art. 19 poate fi făcută de mai multe ori în termenul prevăzut la alin. (1).

   Art. 23. -

(1) Până la expirarea termenului de 12 luni calculat de la data declaraţiei de import definitiv, bunurile admise în scutire nu pot face obiectul unui împrumut, gajări/garanţii reale mobiliare, locaţiuni sau cesiuni cu titlu oneros sau cu titlu gratuit fără ca autorităţile vamale să fie în prealabil informate.

   (2) Împrumutul, gajarea/garanţia reală mobiliară, locaţiunea sau cesiunea realizată înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) atrage plata taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data schimbării destinaţiei, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

 

   Secţiunea 3
Bunuri personale dobândite prin moştenire

 Art. 24. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import bunurile personale obţinute prin moştenire de către o persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa, după caz, pe teritoriul României.

   Art. 25. - Scutirea prevăzută la art. 24 nu se acordă pentru:

   a) produse alcoolice;

   b) tutun sau produse din tutun;

   c) mijloace comerciale de transport;

   d) bunuri folosite în exercitarea unei meserii sau profesii, altele decât instrumentele portabile folosite în artele liberale sau aplicate, care au fost necesare pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către defunct;

   e) stocuri de materii prime şi produsele finite sau semifinite;

   f) şeptelul viu şi stocuri de produse agricole în cantităţi care depăşesc cerinţele normale de aprovizionare ale unei familii.

   Art. 26. -

(1) Scutirea se acordă numai pentru bunurile personale importate definitiv în termen de cel mult 2 ani de la data la care persoana devine proprietarul bunurilor respective.

   (2) Introducerea bunurilor poate fi efectuată de mai multe ori în termenul prevăzut la alin. (1).

   Art. 27. - Prevederile art. 24-26 se aplică identic bunurilor personale dobândite prin moştenire de către persoane juridice angajate într-o activitate non-profit, cu sediul pe teritoriul României.

 

   CAPITOLUL II
 Echipamente şi rechizite şcolare, precum şi alte efecte
gospodăreşti de uz şcolar

 Art. 28. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import echipamentele şi rechizitele şcolare, precum şi bunurile reprezentând articole obişnuite existente în camera unui elev sau student şi care aparţin elevilor sau studenţilor care vin să locuiască pe teritoriul României în vederea efectuării studiilor şi destinate uzului personal pe durata studiilor.

   (2) În sensul alin. (1):

   a) elev sau student înseamnă orice persoană înscrisă într-o unitate de învăţământ pentru a urma cursuri de zi;

   b) echipament înseamnă lenjerie de corp şi lenjerie folosită în casă, precum şi îmbrăcăminte, indiferent dacă acestea sunt sau nu noi;

   c) rechizite şcolare înseamnă articole şi instrumente, inclusiv calculatoare şi maşini de scris, folosite în mod obişnuit de elevi şi studenţi pentru studii.

   Art. 29. - Scutirea prevăzută la art. 28 alin. (1) se acordă cel puţin o dată în fiecare an şcolar.

 

   CAPITOLUL III
 Importuri cu valoare neglijabilă

Art. 30. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată importurile de bunuri a căror valoare nu depăşeşte 10 euro.

   (2) Scutirea prevăzută la alin. (1) nu se acordă pentru:

   a) produse alcoolice;

   b) parfumuri şi ape de toaletă;

   c) tutun sau produse din tutun.

 

   CAPITOLUL IV
 Bunuri de capital şi alte echipamente importate la
transferul unei activităţi

Art. 31. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import, în condiţiile art. 32-35, importurile de bunuri de capital şi alte echipamente care aparţin întreprinderilor care îşi încetează definitiv activitatea într-o ţară terţă pentru a desfăşura activităţi similare în România şi care, conform art. 153 din Codul fiscal, au notificat în avans autorităţile fiscale competente din România cu privire la începerea unei astfel de activităţi. Dacă întreprinderea transferată este o exploataţie agricolă, şeptelul acesteia este, de asemenea, scutit la import.

   (2) În sensul alin. (1):

   a) "activitate" reprezintă o activitate economică în conformitate cu art. 127 din Codul fiscal;

   b) "întreprindere" înseamnă o unitate economică independentă de producţie sau din industria serviciilor.

   Art. 32. -

(1) Scutirea prevăzută la art. 31 se limitează la bunurile de capital şi echipamentul care:

   a) cu excepţia unor cazuri speciale, justificate de împrejurări, au fost folosite efectiv de întreprindere timp de minimum 12 luni înainte de data la care întreprinderea a încetat să funcţioneze în ţara terţă de plecare;

   b) sunt destinate folosirii în aceleaşi scopuri după transfer;

   c) urmează să fie folosite într-o activitate care nu este scutită în temeiul art. 141 din Codul fiscal;

   d) sunt adecvate naturii şi dimensiunii întreprinderii în cauză.

   Art. 33. - Nu beneficiază de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată întreprinderile stabilite într-o ţară terţă şi al căror transfer pe teritoriul României este consecinţa sau se efectuează în scopul unei fuziuni sau preluări, de către o întreprindere stabilită pe teritoriul României, fără iniţierea unei activităţi noi.

   Art. 34. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată nu se acordă pentru:

   a) mijloace de transport care prin natura lor nu constituie instrumente de producţie sau instrumente folosite în industria serviciilor;

   b) livrări de bunuri destinate consumului uman sau hranei animalelor;

   c) combustibil şi stocuri de materii prime sau produse finite sau semifinite;

   d) şeptel deţinut de comercianţii de animale.

   Art. 35. - Scutirea prevăzută la art. 31 se acordă numai pentru bunurile de capital şi alte echipamente, importate înainte de expirarea unui termen de 12 luni începând de la data încetării activităţii întreprinderii în ţara terţă de provenienţă.

 

   CAPITOLUL V
 Importul anumitor produse agricole şi al produselor
destinate uzului agricol

    Secţiunea 1
Produse obţinute de producătorii agricoli din România
pe proprietăţi aflate într-o ţară terţă

Art. 36. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import, în condiţiile art. 37 şi 38, produsele agricole, animaliere, apicole, horticole şi forestiere obţinute pe proprietăţi situate într-o ţară terţă aflată în imediata vecinătate a teritoriului României şi exploatate de producători agricoli a căror activitate principală se desfăşoară în România.

   (2) Pentru a beneficia de scutirea prevăzută la alin. (1), produsele crescătorilor de animale trebuie să provină de la animale originare din România sau de la animale importate pe teritoriul României.

   (3) Caii de rasă, în vârstă de cel mult 6 luni şi fătaţi într-o ţară terţă de către un animal supus montei în România, dar exportat temporar pentru a făta în respectiva ţară terţă, sunt scutiţi la import de la plata taxei pe valoarea adăugată.

   Art. 37. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată se acordă numai produselor care nu au fost supuse altor tratamente decât cele normale după recoltare sau producţie.

   Art. 38. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată se acordă numai pentru produsele importate de producătorul agricol sau în numele acestuia.

   Art. 39. - Prevederile prezentei secţiuni se aplică identic produselor pescăreşti şi produselor rezultate din activităţi piscicole desfăşurate pe lacurile sau pe căile navigabile care mărginesc teritoriul României de către pescarii stabiliţi în România, precum şi produselor rezultate din activităţi de vânătoare desfăşurate pe astfel de lacuri sau căi navigabile de către sportivii stabiliţi în România.

 

   Secţiunea 2
Seminţe, îngrăşăminte şi produse pentru tratarea solului şi a culturilor

 Art. 40. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import, în condiţiile art. 41, seminţele, îngrăşămintele şi produsele pentru tratarea solului şi a culturilor destinate utilizării pe o proprietate aflată pe teritoriul României, în vecinătatea imediată a unei ţări terţe şi exploatate de producătorii agricoli care îşi au principala activitate pe teritoriul ţării terţe respective.

   Art. 41. -

(1) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată se acordă seminţelor, îngrăşămintelor sau altor produse importate în cantităţi necesare desfăşurării activităţii de exploatare a proprietăţii în cauză.

   (2) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată se acordă seminţelor, îngrăşămintelor sau altor produse introduse direct pe teritoriul României de către producătorul agricol sau în numele acestuia.

   (3) Scutirea se acordă în condiţii de reciprocitate.

 

   CAPITOLUL VI
 Importul substanţelor terapeutice, al medicamentelor, al animalelor
de laborator şi al substanţelor biologice sau chimice

    Secţiunea 1
Animale de laborator şi substanţe biologice sau
chimice destinate cercetării

 Art. 42. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import următoarele:

   a) animalele special pregătite şi trimise gratuit pentru a fi utilizate în laborator;

   b) substanţele biologice sau chimice care sunt importate din ţări terţe, sub rezerva limitelor şi condiţiilor prevăzute în art. 60 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 918/83 din 28 martie 1983 de instituire a sistemului comunitar de scutiri de taxe vamale.

   (2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se limitează la animalele şi substanţele biologice sau chimice destinate:

   a) instituţiilor publice care au ca activitate principală învăţământul sau cercetarea ştiinţifică, inclusiv departamentele acestor instituţii care sunt implicate în activităţile menţionate;

   b) instituţiile private care au ca activitate principală învăţământul sau cercetarea ştiinţifică şi care sunt autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării să primească astfel de bunuri în regim de scutire.

 

   Secţiunea 2
Substanţe terapeutice de origine umană şi reactivi pentru determinarea
grupei sanguine şi tipurilor de ţesuturi

 Art. 43. -

(1) Fără a contraveni prevederilor art. 142 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import, în condiţiile art. 44, următoarele:

   a) substanţele terapeutice de origine umană;

   b) reactivii pentru determinarea grupei sanguine;

   c) reactivii pentru determinarea tipurilor de ţesuturi.

   (2) În sensul alin. (1), prin termenii de mai jos se înţelege:

   a) "substanţe terapeutice de origine umană" - sânge uman şi derivaţi ai acestuia - sânge uman integral, plasmă umană uscată, albumină umană şi soluţii de fixare a proteinelor plasmatice umane, imunoglobulină umană şi fibrinogen uman;

   b) "reactivi pentru determinarea grupelor sanguine" - toţi reactivii de origine umană, animală, vegetală sau de altă natură/origine, folosiţi pentru determinarea grupelor sanguine şi pentru depistarea incompatibilităţilor sanguine;

   c) "reactivi pentru determinarea tipurilor de ţesuturi" - toţi reactivii de origine umană, animală, vegetală sau de altă natură/origine, folosiţi pentru determinarea tipurilor de ţesuturi umane.

   Art. 44. - Scutirea prevăzută la art. 43 se aplică exclusiv produselor care:

   a) sunt destinate instituţiilor şi laboratoarelor autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice şi care sunt folosite exclusiv în scopuri medicale sau ştiinţifice, necomerciale;

   b) sunt însoţite de un certificat de conformitate emis de un organism autorizat în mod corespunzător în ţara terţă de provenienţă;

   c) se află în recipiente cu o etichetă de identificare specială.

   Art. 45. - Scutirea se va aplica şi ambalajelor speciale care sunt esenţiale pentru transportul substanţelor terapeutice de origine umană sau al reactivilor pentru determinarea grupei sanguine sau al reactivilor pentru determinarea tipurilor de ţesuturi, precum şi oricăror solvenţi sau accesorii necesare pentru utilizarea acestora.

 

   Secţiunea 3
Substanţe de referinţă pentru controlul produselor medicale

 Art. 46. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import loturile care conţin mostre de substanţe de referinţă aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru controlul calităţii materialelor utilizate la producerea produselor medicinale şi ai căror destinatari sunt autorizaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice să primească astfel de produse în regim de scutire.

 

   Secţiunea 4
Produse farmaceutice folosite în cadrul evenimentelor
sportive internaţionale

 Art. 47. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import produsele farmaceutice de uz medical uman sau veterinar, folosite de persoanele sau pentru animalele care participă la evenimentele sportive internaţionale, în limita necesară pentru îndeplinirea nevoilor acestora în timpul şederii în România.

 

   CAPITOLUL VII
 Bunuri pentru organizaţii caritabile sau filantropice

    Secţiunea 1
Bunuri importate în scopuri generale

 Art. 48. -

(1) În condiţiile prevăzute la art. 49-51, următoarele bunuri sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import:

   a) bunurile de strictă necesitate obţinute gratuit, importate de organizaţiile de stat sau de alte organizaţii cu caracter caritabil sau filantropic, autorizate de Ministerul Finanţelor Publice prin unităţile sale teritoriale să beneficieze de o astfel de scutire, cu scopul de a fi distribuite gratuit persoanelor nevoiaşe;

   b) bunurile de orice natură trimise cu titlu gratuit de o persoană sau de o organizaţie stabilită într-o ţară terţă şi fără scop comercial din partea expeditorului, către organizaţii de stat sau alte organizaţii cu caracter caritabil sau filantropic autorizate de Ministerul Finanţelor Publice prin unităţile sale teritoriale să beneficieze de o astfel de scutire, în vederea strângerii de fonduri în cadrul manifestărilor caritabile ocazionale, organizate în beneficiul persoanelor nevoiaşe;

   c) echipamentele şi materialele de birou trimise cu titlu gratuit de o persoană sau de o organizaţie stabilită într-o ţară terţă şi fără scop comercial din partea expeditorului, către organizaţii cu caracter caritabil sau filantropic autorizate de Ministerul Finanţelor Publice prin unităţile sale teritoriale să beneficieze de o astfel de scutire, în vederea utilizării exclusiv în scopul funcţionării acestora sau pentru îndeplinirea obiectivelor caritabile sau filantropice pe care le urmăresc.

   (2) În sensul alin. (1), "bunuri de strictă necesitate" înseamnă acele bunuri necesare pentru îndeplinirea nevoilor imediate ale fiinţelor umane, de exemplu hrană, medicamente, îmbrăcăminte şi lenjerie de pat.

   Art. 49. - Scutirea prevăzută la art. 48 nu se acordă pentru:

   a) produse alcoolice;

   b) tutun sau produse din tutun;

   c) cafea şi ceai;

   d) autovehicule, altele decât ambulanţele.

   Art. 50. - Scutirea se acordă numai organizaţiilor ale căror evidenţe permit autorităţilor competente să le supravegheze operaţiunile şi care oferă toate garanţiile necesare.

   Art. 51. -

(1) Bunurile scutite nu pot fi utilizate de către organizaţiile care beneficiază de scutire pentru a fi împrumutate, închiriate sau transferate, cu titlu oneros sau gratuit, în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a) şi b), cu excepţia cazurilor în care autorităţile vamale au fost informate în prealabil în acest sens.

   (2) Dacă bunurile şi echipamentele sunt împrumutate, închiriate sau transferate unei organizaţii care are dreptul la scutire în temeiul art. 48 şi 50, scutirea se acordă în continuare, cu condiţia ca aceasta din urmă să utilizeze bunurile şi echipamentele în scopuri care îi conferă dreptul de a beneficia de o asemenea scutire. În celelalte cazuri, împrumutul, închirierea sau transferul bunurilor fac obiectul unei plăţi prealabile a taxei pe valoarea adăugată, la cota aplicabilă la data schimbării destinaţiei, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Art. 52. -

(1) Organizaţiile menţionate la art. 48, care nu mai îndeplinesc condiţiile care le dau dreptul la scutire sau care intenţionează să folosească bunurile, echipamentele şi materialele scutite în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menţionat anterior, sunt obligate să informeze autorităţile vamale în acest sens.

   (2) Bunurile rămase în posesia organizaţiilor care au încetat să îndeplinească condiţiile care le dau dreptul la scutire, sunt supuse la plata taxei pe valoarea adăugată aferente, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data la care condiţiile încetează a fi îndeplinite şi calculată la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul importului.

   (3) Utilizarea bunurilor de către organizaţiile care beneficiază de scutire, în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 48, atrage plata taxei pe valoarea adăugată aferente, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data schimbării destinaţiei acestor bunuri, calculată la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul importului.

 

   Secţiunea 2
Articole importate în beneficiul persoanelor cu handicap

 Art. 53. -

(1) Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import bunurile special proiectate pentru educaţia, munca sau progresul social al nevăzătorilor sau al altor persoane cu handicap fizic sau mental, dacă îndeplinesc concomitent următoarele condiţii:

   a) sunt importate de instituţii sau organizaţii a căror activitate principală o reprezintă educaţia sau oferirea de asistenţă pentru persoanele cu handicap şi care sunt autorizate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap să primească astfel de articole scutite de taxă;

   b) sunt donate unor astfel de instituţii şi organizaţii fără scop comercial din partea donatorului.

   (2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se acordă şi pieselor de schimb, componentelor şi accesoriilor specifice bunurilor în cauză şi instrumentelor folosite pentru întreţinerea, verificarea, calibrarea şi repararea bunurilor menţionate anterior, cu condiţia ca astfel de piese de schimb, componente, accesorii sau instrumente să fie importate în acelaşi timp cu bunurile respective sau, dacă sunt importate ulterior, să se poată identifica faptul că sunt destinate folosirii în legătură cu bunurile scutite anterior la import sau care sunt eligibile pentru acordarea scutirii la momentul în care se solicită scutirea pieselor de schimb, a componentelor sau a accesoriilor şi a instrumentelor în cauză.

   (3) Bunurile scutite la import nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru educarea, munca sau în progresul social al nevăzătorilor sau al altor persoane cu handicap.

   Art. 54. -

(1) Bunurile scutite la import pot fi împrumutate, închiriate sau transferate, cu titlu oneros sau gratuit, de către instituţiile şi organizaţiile non-profit beneficiare, persoanelor menţionate la art. 53, de care aceste instituţii şi organizaţii se ocupă, fără plata taxei pe valoarea adăugată la import.

   (2) Împrumutul, închirierea sau transferul nu pot fi efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1), cu excepţia cazurilor în care au fost informate în prealabil autorităţile vamale.

   Dacă un bun este împrumutat, închiriat sau transferat unei instituţii sau organizaţii care beneficiază ea însăşi de această scutire, aceasta se acordă în continuare, cu condiţia ca organizaţia să utilizeze bunurile în scopurile care îi conferă dreptul la scutire.

   În celelalte cazuri împrumutul, închirierea sau transferul fac obiectul plăţii prealabile a taxei pe valoarea adăugată la cota aplicabilă la data împrumutului, a închirierii sau a transferului, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Art. 55. -

(1) Instituţiile sau organizaţiile menţionate la art. 53, care nu mai îndeplinesc condiţiile în baza cărora beneficiază de scutire sau care îşi propun să utilizeze bunurile scutite la import în alte scopuri decât cele prevăzute în articolul menţionat anterior informează autorităţile vamale în acest sens.

   (2) Pentru bunurile rămase în posesia instituţiilor sau a organizaţiilor care încetează să îndeplinească condiţiile în baza cărora beneficiază de scutire se datorează taxa pe valoarea adăugată la cota în vigoare la data la care condiţiile menţionate anterior încetează să fie îndeplinite, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   (3) Utilizarea bunurilor de către organizaţiile sau instituţiile care beneficiază de scutire, în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 53, atrage plata taxei pe valoarea adăugată aferente, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data schimbării destinaţiei acestor bunuri, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

 

   Secţiunea 3
Bunuri importate în beneficiul victimelor dezastrelor

 Art. 56. -

(1) În condiţiile prevăzute la art. 57-62, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată bunurile importate de instituţii de stat sau de organizaţii caritabile sau filantropice autorizate de Ministerul Finanţelor Publice prin unităţile sale teritoriale să beneficieze de o astfel de scutire, dacă sunt destinate:

   a) distribuirii gratuit către victimele dezastrelor care afectează teritoriul României;

   b) distribuirii gratuite către victimele dezastrelor, rămânând în acelaşi timp proprietatea organizaţiilor în cauză.

   (2) Bunurile importate de agenţiile pentru ajutor în caz de dezastre, pentru satisfacerea cerinţelor proprii pe perioada activităţii lor, beneficiază, de asemenea, de scutirea prevăzută la alin. (1) în aceleaşi condiţii.

   Art. 57. - Nu se acordă scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată la import pentru materialele şi echipamentele destinate reconstrucţiei zonelor afectate de dezastre.

   Art. 58. -

(1) Acordarea scutirii se supune deciziei Comisiei Europene, la cererea României, în conformitate cu procedura de urgenţă pentru consultarea celorlalte ţări membre. Această decizie va conţine precizări privind aria de aplicare şi condiţiile în care se va acorda scutirea respectivă.

   (2) Până la primirea notificării privind decizia Comisiei, prevăzută la alin. (1), se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată, aferente bunurilor importate în scopurile descrise la art. 56, cu condiţia ca organizaţia care a efectuat importul să-şi asume răspunderea privind plata taxei în cazul în care scutirea nu va fi acordată.

   Art. 59. - Scutirea se acordă numai organizaţiilor ale căror evidenţe permit autorităţilor competente să le supravegheze operaţiunile şi care oferă toate garanţiile considerate necesare.

   Art. 60. -

(1) Organizaţiile care beneficiază de scutire nu pot da cu împrumut, închiria sau transfera, cu titlu oneros sau gratuit, bunurile prevăzute la art. 56 alin. (1), în alte condiţii decât cele prevăzute în articolul menţionat anterior, fără notificarea prealabilă a autorităţilor vamale.

   (2) Dacă bunurile sunt împrumutate, închiriate sau transferate unei organizaţii care beneficiază ea însăşi de scutire în temeiul art. 56, scutirea continuă să se aplice, cu condiţia ca organizaţia să folosească bunurile în scopurile care conferă dreptul la o astfel de scutire.

   În celelalte cazuri, împrumutul, închirierea sau transferul bunurilor fac obiectul unei plăţi prealabile a taxei pe valoarea adăugată, la cota aplicabilă la data împrumutului, închirierii sau transferului, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Art. 61. -

(1) După ce nu mai sunt folosite de victimele dezastrelor, bunurile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) nu pot fi împrumutate, închiriate sau transferate, cu titlu oneros sau gratuit, cu excepţia situaţiilor în care autorităţile vamale sunt notificate în prealabil.

   (2) Dacă bunurile sunt împrumutate, închiriate sau transferate unei organizaţii care beneficiază ea însăşi de scutire în temeiul art. 56 sau, dacă este cazul, în temeiul art. 48 alin. (1) lit. a), scutirea continuă să se aplice, cu condiţia ca aceste organizaţii să folosească bunurile în scopurile care conferă dreptul la o astfel de scutire.

   În celelalte cazuri, împrumutul, închirierea sau transferul bunurilor fac obiectul unei plăţi prealabile a taxei pe valoarea adăugată, la cota aplicabilă la data împrumutului, închirierii sau transferului, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv

   Art. 62. -

(1) Organizaţiile menţionate la art. 56 care nu mai îndeplinesc condiţiile în baza cărora beneficiază de scutire sau care îşi propun utilizarea bunurilor scutite la import în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menţionat anterior, informează autorităţile vamale în acest sens.

   (2) În situaţia în care bunurile rămase în posesia organizaţiilor care nu mai îndeplinesc condiţiile în baza cărora beneficiază de scutire sunt transferate unei organizaţii care beneficiază ea însăşi de scutire în temeiul prezentului capitol sau, dacă este cazul, unei organizaţii care beneficiază de scutire în temeiul art. 48, scutirea continuă să se aplice, cu condiţia ca organizaţia să folosească bunurile în scopurile care îi conferă dreptul la astfel de scutiri. În celelalte cazuri, bunurile fac obiectul taxei pe valoarea adăugată, la cota aplicabilă la data la care aceste condiţii încetează să fie îndeplinite, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   (3) Bunurile folosite de o organizaţie care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul capitol, fac obiectul taxei pe valoarea adăugată, la cota aplicabilă la data la care încep să fie folosite în alt scop, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

 

   CAPITOLUL VIII
 Importul în contextul anumitor aspecte ale relaţiilor internaţionale

    Secţiunea 1
Decoraţii şi premii onorifice

 Art. 63. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată la import se acordă, la prezentarea de către persoanele în cauză a unor dovezi satisfăcătoare pentru autorităţile vamale, cu condiţia ca operaţiunile implicate să nu aibă caracter comercial, pentru:

   a) decoraţii conferite de guvernul unei alte ţări decât România, persoanelor al căror loc obişnuit de rezidenţă este în România;

   b) cupele, medaliile şi articolele similare de natură simbolică, conferită într-o altă ţară decât România persoanelor al căror loc obişnuit de rezidenţă este în România, în semn de apreciere a activităţilor desfăşurate de aceste persoane în domenii de activitate cum ar fi: arta, ştiinţa, sportul sau serviciile publice sau pentru recunoaşterea meritelor acestor persoane în cadrul unor evenimente speciale, importate personal de acestea;

   c) cupele, medaliile şi alte articole similare de natură simbolică oferite gratuit de autorităţi sau persoane stabilite într-o altă ţară decât România, care urmează să fie oferite pe teritoriul României în aceleaşi scopuri ca şi cele menţionate la lit. b);

   d) premii, trofee şi suveniruri de natură simbolică şi de valoare limitată, destinate distribuirii gratuite persoanelor a căror rezidenţă normală se află într-o altă ţară decât România, acordate în cadrul unor conferinţe de afaceri sau la evenimente internaţionale similare; natura acestora, valoarea unitară sau alte caracteristici nu trebuie să indice că acestea ar fi destinate unor scopuri comerciale.

 

   Secţiunea 2
Cadouri primite în contextul relaţiilor internaţionale

 Art. 64. - Fără a contraveni prevederilor Titlului II, se acordă scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile art. 66, pentru bunurile:

   a) importate în România de către persoanele care au efectuat o vizită oficială într-o ţară terţă, ca urmare a primirii unor astfel de bunuri sub forma de cadouri de la autorităţile gazdă în cadrul vizitei oficiale;

   b) importate de către persoane care efectuează o vizită oficială în România şi care intenţionează să ofere aceste bunuri, cu respectiva ocazie, autorităţilor gazdă sub formă de cadouri;

   c) trimise sub formă de cadouri, în semn de prietenie sau amabilitate, de către organisme oficiale, autorităţi publice sau grupuri care desfăşoară activităţi de interes public aflate într-o ţară terţă, unui organism oficial, unei autorităţi publice sau unui grup care desfăşoară activităţi de interes public, aflate în România şi autorizate de Ministerul Finanţelor Publice prin unităţile sale teritoriale să beneficieze de o astfel de scutire.

   Art. 65. - Nu se acordă scutirea prevăzută la art. 64 pentru produse alcoolice, tutun sau produse din tutun.

   Art. 66. - Scutirea se acordă articolelor având destinaţia de cadouri numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

   a) sunt oferite ocazional;

   b) natura, valoarea sau cantitatea acestora nu reflectă niciun interes comercial;

   c) nu sunt folosite în scopuri comerciale.

 

   Secţiunea 3
Bunuri destinate monarhilor sau şefilor de stat

 Art. 67. - Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată se acordă în limitele şi în condiţiile prevăzute de autorităţile competente, pentru:

   a) cadouri destinate monarhilor şi şefilor de stat în exerciţiu;

   b) bunurile care urmează să fie folosite sau consumate de monarhi sau şefi de stat în exerciţiu sau de către persoanele care îi reprezintă oficial în timpul şederii oficiale a acestora în România, în condiţii de reciprocitate.

   Dispoziţiile paragrafului precedent se aplică şi persoanelor care au prerogative la nivel internaţional similare monarhilor sau şefilor de stat.

 

   CAPITOLUL IX
 Importul bunurilor destinate promovării comerţului

    Secţiunea 1
Mostre cu valoare neglijabilă

 Art. 68. -

(1) Fără a contraveni prevederilor art. 72 alin. (1) lit. a), sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import mostrele de bunuri cu valoare neglijabilă care pot fi folosite numai pentru obţinerea unor comenzi de bunuri de tipul celor reprezentate de mostre.

   (2) Autorităţile vamale pot solicita ca anumite "mostre de bunuri", pentru a beneficia de scutire, să fie făcute neutilizabile prin rupere, perforare sau marcare clară care nu poate fi ştearsă, cu condiţia ca astfel de operaţii să nu distrugă calitatea de mostră.

   (3) În sensul alin. (1), prin mostre de bunuri se înţelege orice articol reprezentând un tip de bun al cărui mod de prezentare şi cantitate, în cazul bunurilor de acelaşi tip sau de aceeaşi calitate, exclud orice posibilitate de utilizare a acestuia în alt scop decât cel al obţinerii de comenzi.

 

   Secţiunea 2
Materiale tipărite şi materiale publicitare

Art. 69. - În condiţiile prevăzute la art. 70, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată la import materialele publicitare, cum ar fi cataloage, liste de preţuri, instrucţiuni de utilizare sau broşuri, cu condiţia să fie în legătură cu:

   a) bunuri destinate vânzării sau închirierii de către o persoană stabilită într-o ţară terţă;

   b) servicii oferite de o persoană stabilită în alt stat membru;

   c) transportul, asigurarea comercială sau serviciile bancare oferite de o persoană stabilită într-o ţară terţă.

   Art. 70. - Scutirea prevăzută la art. 69 se acordă doar materialelor publicitare care îndeplinesc următoarele condiţii:

   a) prezintă în mod clar denumirea societăţii care produce, vinde sau închiriază bunurile, ori care prestează serviciile la care se referă materialele publicitare;

   b) fiecare lot trebuie să conţină maxim un document sau o copie din fiecare document dacă este alcătuit din mai multe documente. Loturile care conţin mai multe copii ale aceluiaşi document pot fi totuşi eligibile pentru scutire, cu condiţia ca greutatea lor brută să nu depăşească un kilogram;

   c) nu pot fi expediate în loturi grupate de la acelaşi expeditor pentru acelaşi destinatar.

   Cu toate acestea, condiţiile prevăzute la lit. b) şi c) nu se aplică materialelor tipărite referitoare la bunuri destinate vânzării sau închirierii, sau serviciilor oferite de către o persoană stabilită în alt stat membru, cu condiţia ca aceste materiale tipărite să fi fost importate şi urmând să fie distribuite gratuit.

   Art. 71. - Articolele cu scop publicitar, fără valoare comercială intrinsecă, trimise gratuit de furnizori clienţilor lor, care în afară de funcţia lor publicitară nu au altă utilizare, sunt de asemenea scutite la import.

 

   Secţiunea 3
Bunuri folosite sau consumate la târguri comerciale sau
în cadrul unor evenimente similare

 Art. 72. -

(1) În condiţiile art. 73-76, următoarele bunuri sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată la import:

   a) mostre de mici dimensiuni, reprezentative pentru bunurile destinate unui târg comercial sau unui eveniment similar;

   b) bunuri importate numai în scop demonstrativ sau pentru a fi utilizate în cadrul unor demonstraţii pentru maşinile şi aparatele expuse la un târg comercial sau la un eveniment similar;

   c) diferite materiale de mică valoare, cum ar fi vopseluri, lacuri şi tapete, folosite la construirea, amenajarea şi decorarea unor standuri temporare la un târg comercial sau la un eveniment similar, care sunt distruse prin utilizare;

   d) materialele imprimate, cataloagele, prospectele, listele de preţuri, afişele publicitare, calendarele, cu sau fără ilustraţii, fotografiile neînrămate şi alte articole livrate gratuit pentru publicitatea bunurilor expuse la un târg comercial sau în cadrul unui eveniment similar.

   (2) În sensul alin. (1), prin "târg comercial sau eveniment similar" se înţelege:

   a) expoziţii, târguri, prezentări şi evenimente similare din sfera comerţului, industriei, agriculturii sau artelor meşteşugăreşti;

   b) expoziţii şi evenimente având în principal scopuri caritabile;

   c) expoziţii şi evenimente organizate în principal în scopuri ştiinţifice, tehnice, meşteşugăreşti, artistice, educaţionale, culturale, sportive, religioase, de cult, sindicale, turistice sau pentru promovarea cooperării internaţionale;

   d) reuniunile reprezentanţilor unor organizaţii sau organisme internaţionale;

   e) ceremonii şi întruniri oficiale sau comemorative.

   (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru expoziţiile organizate în scopuri private în magazine sau sedii comerciale, în vederea comercializării de bunuri.

   Art. 73. - Scutirea prevăzută la art. 72 alin. (1) lit. a) se limitează la mostrele care:

   a) sunt importate gratuit ca atare sau sunt realizate la expoziţii din bunuri importate vrac;

   b) sunt destinate exclusiv distribuirii gratuite, în cadrul expoziţiei, în vederea folosirii şi consumării de către persoanele cărora le-au fost oferite;

   c) pot fi identificate ca mostre publicitare cu valoare unitară redusă;

   d) nu pot fi comercializate cu uşurinţă şi, unde este cazul, sunt prezentate în ambalaje care conţin o cantitate de marfă inferioară cantităţii minime din acelaşi produs vândut pe piaţă;

   e) în cazul produselor alimentare şi al băuturilor neambalate în condiţiile menţionate la lit. d), sunt consumate pe loc la expoziţie;

   f) prin cantitatea şi valoarea lor totală sunt adecvate naturii expoziţiei, numărului de vizitatori şi gradului de participare la expoziţie.

   Art. 74. - Scutirea prevăzută la art. 72 alin. (1) lit. b) se acordă numai bunurilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   a) sunt consumate sau distruse în cadrul expoziţiei;

   b) corespund ca valoare totală şi cantitate naturii expoziţiei, numărului de vizitatori şi gradului de participare la expoziţie.

   Art. 75. - Scutirea prevăzută la art. 72 alin. (1) lit. d) se acordă numai materialelor tipărite şi articolelor cu scop publicitar care:

   a) sunt destinate exclusiv distribuirii gratuite către public în locul în care se desfăşoară expoziţia;

   b) corespund ca valoare totală şi cantitate naturii expoziţiei, numărului de vizitatori şi gradului de participare la expoziţie.

   Art. 76. - Scutirea prevăzută la art. 72 alin. (1) lit. a) şi b) nu se acordă pentru:

   a) produse alcoolice;

   b) tutun sau produse din tutun;

   c) combustibil, indiferent dacă este lichid, solid sau gazos.

 

   CAPITOLUL X
 Bunuri importate pentru examinare, analiză sau testare

 Art. 77. - În condiţiile art. 78-83, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată la import bunurile care urmează să fie supuse examinării, analizei sau testării, în vederea stabilirii compoziţiei lor, a calităţii sau a altor caracteristici tehnice în scopuri informative sau în vederea unor cercetări industriale sau comerciale.

   Art. 78. - Fără a contraveni prevederilor art. 81, scutirea prevăzută la art. 77 se acordă numai cu condiţia ca bunurile ce urmează să fie examinate, analizate sau testate să fie complet consumate sau distruse în timpul examinării, analizei sau testării lor.

   Art. 79. - Nu se acordă scutire pentru bunurile supuse examinării, analizei sau testării, în cazul în care acestea reprezintă operaţiuni de promovare a vânzărilor.

   Art. 80. - Scutirea se acordă numai pentru cantităţile de bunuri strict necesare pentru scopurile pentru care au fost importate. Aceste cantităţi vor fi stabilite în fiecare situaţie de autorităţile competente, ţinând cont de scopul menţionat.

   Art. 81. -

(1) Scutirea prevăzută de art. 77 se aplică bunurilor care nu sunt în totalitate consumate sau distruse în timpul examinării, analizei sau testării, cu condiţia ca produsele rămase, cu acordul şi sub supravegherea autorităţilor competente, să se încadreze în una din următoarele situaţii:

   a) complet distruse sau lipsite de valoare comercială, la sfârşitul examinării, analizei sau testării;

   b) predate statului fără nicio cheltuială din partea acestuia, dacă acest lucru nu contravine legislaţiei naţionale în vigoare;

   c) exportate în afara României, în împrejurări justificate corespunzător.

   (2) În sensul alin. (1), prin "produse rămase" se înţelege produsele rezultate în urma examinărilor, analizelor sau testelor, precum şi bunurile care nu au fost efectiv utilizate.

   Art. 82. - Exceptând situaţiile în care sunt incidente prevederile art. 81 alin. (1), produsele rămase la sfârşitul examinărilor, analizelor sau testelor, prevăzute la art. 77, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată la import, cota aplicabilă fiind cea în vigoare la data finalizării examinărilor, analizelor sau testelor, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Cu acordul şi sub supravegherea autorităţilor competente, partea interesată poate să transforme produsele rămase în deşeuri sau rebuturi. În acest caz, taxele percepute la import sunt cele în vigoare pentru astfel de deşeuri sau rebuturi la momentul transformării acestora.

   Art. 83. - Perioada în cadrul căreia trebuie realizate examinările, analizele sau testele, precum şi formalităţile administrative necesare pentru a asigura utilizarea bunurilor în scopurile cărora le sunt destinate, se stabilesc de către autorităţile competente.

 

   CAPITOLUL XI
 Scutiri diverse

    Secţiunea 1
Loturi trimise organizaţiilor care au competenţe în domeniul drepturilor
de autor sau a proprietăţii industriale şi comerciale

 Art. 84. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import mărcile comerciale, modelele sau desenele şi documentaţia aferentă acestora, precum şi cererile pentru acordarea de brevete de invenţie sau cererile similare care urmează să fie prezentate organismelor competente în domeniul protecţiei drepturilor de autor sau a proprietăţii industriale şi comerciale.

 

   Secţiunea 2
Documentaţie cu caracter turistic

 Art. 85. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import următoarele bunuri:

   a) documentaţia, respectiv pliante, broşuri, cărţi, reviste, ghiduri, afişe înrămate sau neînrămate, fotografii normale sau mărite, neînrămate, cărţi ilustrate sau neilustrate, panouri rotative de reclamă şi calendare ilustrate, destinate a fi distribuite gratuit cu scopul principal de a încuraja publicul să viziteze ţări străine sau să participe la întâlniri sau evenimente culturale, turistice, sportive, religioase ori profesionale, cu condiţia ca asemenea materiale să nu conţină mai mult de 25% reclamă comercială privată şi ca natura predominant promoţională a acestora să fie evidentă;

   b) listele şi anuarele hotelurilor străine, publicate de către agenţiile oficiale de turism sau sub auspiciile lor, şi orarele pentru serviciile de transport străine, care se distribuie gratuit şi care nu conţin mai mult de 25% reclamă comercială privată;

   c) materialul de referinţă furnizat reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor numiţi de către agenţiile oficiale de turism naţionale, care nu este destinat pentru distribuţie, precum anuare, liste de telefon sau numere de fax, liste hoteliere, cataloagele târgurilor, eşantioanele bunurilor de artizanat, având o valoare neglijabilă şi materiale privind muzee, universităţi, staţiuni balneo-climaterice sau alte instituţii similare.

 

   Secţiunea 3
Documente şi articole diverse

 Art. 86. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import următoarele bunuri:

   a) documentele trimise gratuit serviciilor publice ale României;

   b) publicaţiile guvernelor străine şi publicaţiile organismelor oficiale internaţionale destinate distribuirii gratuite;

   c) buletine de vot pentru alegeri organizate de organisme stabilite în alte ţări decât România;

   d) obiecte destinate să servească ca dovezi sau în scopuri similare instanţelor judecătoreşti sau altor agenţii oficiale ale României;

   e) specimene de semnături şi circulare privind semnăturile trimise în cadrul schimburilor de informaţii între serviciile publice sau instituţiile de credit;

   f) materiale oficiale editate, trimise Băncii Naţionale a României;

   g) rapoarte, declaraţii, note, prospecte, formulare de cerere şi alte documente întocmite de către societăţi având sediul într-o alta ţară decât România şi destinate titularilor sau deţinătorilor titlurilor emise de aceste societăţi;

   h) mijloace de înregistrare, respectiv cartele perforate, înregistrări audio, microfilme etc., folosite pentru transmiterea gratuită a informaţiilor destinatarilor, în măsura în care această scutire nu dă naştere unor abuzuri sau unor distorsiuni majore ale concurenţei;

   i) dosare, arhive, formulare sau alte documente care urmează a fi utilizate în cadrul unor întâlniri, şedinţe, conferinţe sau congrese internaţionale, precum şi rapoartele acestor reuniuni;

   j) planuri, schiţe tehnice, desene, descrieri sau alte documente similare importate în vederea obţinerii ori întocmirii comenzilor în alte ţări decât România sau a participării la o competiţie ţinută pe teritoriul acelor ţări;

   k) documente care urmează a fi utilizate în cadrul examinărilor efectuate în România de către instituţii stabilite în alte ţări;

   l) formulare care urmează a fi utilizate ca documente oficiale în traficul internaţional de vehicule sau de bunuri, în cadrul convenţiilor internaţionale;

   m) formulare, tichete, bilete şi documente similare trimise de transportatori sau de către întreprinzători din industria hotelieră stabiliţi în afara României, către agenţiile de turism stabilite pe teritoriul României;

   n) formulare, tichete, facturi de transport, scrisori de trăsură şi alte documente comerciale sau de birou care au fost folosite;

   o) formulare oficiale emise de către autorităţi naţionale sau internaţionale şi materiale editate în conformitate cu standardele internaţionale, trimise de către asociaţii din alte ţări decât România către asociaţiile omoloage stabilite pe teritoriul României, în vederea distribuirii.

   p) fotografii, diapozitive şi clişee pentru fotografii cu sau fără titlu, trimise agenţiilor de presă sau editurilor de ziare ori reviste;

   q) articolele menţionate în Anexa la prezentele Norme, produse de Organizaţia Naţiunilor Unite sau de una din agenţiile specializate ale acesteia, indiferent de scopul în care vor fi utilizate;

   r) articolele de colecţie şi operele de artă cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural, care nu sunt destinate vânzării şi care sunt importate de muzee, galerii sau alte instituţii aprobate de autorităţile competente ale României, în vederea scutirii de taxe vamale la import. Scutirea se acordă numai cu condiţia ca articolele în cauză să fie importate gratuit sau, dacă sunt importate cu titlu oneros, să nu fie livrate de o persoană impozabilă.

 

   Secţiunea 4
Materiale auxiliare folosite pentru stivuirea şi protecţia
bunurilor în timpul transportului

 Art. 87. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import, materiale diverse, cum ar fi frânghii, paie, textile, hârtie şi carton, lemn sau plastic, ce sunt folosite pentru stivuirea şi protecţia, inclusiv protecţia termică, a bunurilor în timpul transportului lor către România, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   a) nu sunt în mod normal reutilizabile;

   b) suma plătită, reprezentând contravaloarea acestora, este inclusă în baza impozabilă, aşa cum este definită la art. 139 din Codul fiscal.

 

   Secţiunea 5
Nutreţul şi hrana pentru animale în timpul transportului acestora

 Art. 88. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import nutreţul şi hrana pentru animale de orice tip, încărcate în mijloacele de transport folosite pentru transportul animalelor către România, destinate utilizării pe durata transportului.

 

   Secţiunea 6
Combustibili şi lubrifianţi existenţi în rezervorul
autovehiculelor şi în canistre speciale

 Art. 89. -

(1) În condiţiile prevăzute la art. 90 şi 91, următoarele bunuri sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import:

   a) combustibilul conţinut în rezervoarele standard ale:

   -autovehiculelor şi motocicletelor private şi comerciale;

   -canistrelor speciale;

   b) combustibilul conţinut în rezervoarele portabile transportate de către autovehicule şi motociclete private, în cantitate de maximum 10 litri/vehicul, în măsura în care această scutire nu contravine prevederilor naţionale privind deţinerea şi transportul de combustibil.

   (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), prin termenii de mai jos se înţelege:

   a) "autovehicul comercial" - orice autovehicule rutiere, inclusiv tractoare cu remorci, care prin modalitatea lor de construcţie şi dotare sunt create pentru şi sunt capabile să transporte, cu sau fără plată:

   -mai mult de 9 persoane, inclusiv şoferul;

   -mărfuri,

   precum şi orice vehicule rutiere cu destinaţie specială, alta decât transportul propriu-zis;

   b) "autovehicul privat" - orice autovehicul care nu este cuprins în definiţia de la lit. a);

   c) "rezervoare standard":

   -rezervoare fixate permanent de către producător la toate autovehiculele de acelaşi tip cu autovehiculul respectiv şi ale căror dispozitive permanente permit combustibilului să fie folosit direct, atât în scopul propulsiei, cât şi pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor de îngheţare sau a altor sisteme, după caz.

   Rezervoarele de benzină adaptate autovehiculelor create pentru utilizarea directă a benzinei drept combustibil şi rezervoarele adaptate altor sisteme cu care autovehiculele pot fi echipate vor fi, de asemenea, considerate a fi rezervoare standard;

   -rezervoare fixate permanent de către producător tuturor containerelor de acelaşi fel cu containerul respectiv şi ale căror dispozitive permanente permit combustibilului să fie folosit direct pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor de îngheţare şi a altor sisteme cu care containerele speciale sunt echipate;

   d) "canistre speciale" - orice container echipat cu aparate special proiectate pentru sistemele de îngheţare, sistemele de aerisire, sistemele de izolare termică sau alte sisteme.

   Art. 90. -

(1) Combustibilul scutit de la plata taxei pe valoarea adăugată la import în baza art. 89, nu poate face obiectul:

   -utilizării într-un alt autovehicul decât acela în care a fost importat;

   -mutării din autovehiculul în care a fost importat şi ulterior depozitat, cu excepţia perioadei de reparaţii necesare acelui autovehicul;

   -transferării, cu sau fără plată, de către persoana care beneficiază de scutire.

   (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage plata taxei pe valoarea adăugată aferentă produselor în cauză, cota aplicabilă fiind cea de la data la care s-a produs fapta, la valoarea în vamă admisă de autorităţile vamale la momentul declaraţiei de import definitiv.

   Art. 91. - Scutirile prevăzute la art. 89 se aplică şi lubrifianţilor transportaţi în autovehicule, necesari pentru utilizarea normală a acestora pe parcursul călătoriei.

 

   Secţiunea 7
Bunuri utilizate pentru construirea, întreţinerea sau decorarea
monumentelor sau cimitirelor pentru victime de război

Art. 92. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import bunurile importate de către organizaţii desemnate în acest scop de către Guvernul României, în vederea utilizării pentru construcţia, întreţinerea sau decorarea cimitirelor, mormintelor victimelor de război, precum şi a monumentelor ridicate în memoria victimelor de război din alte ţări decât România, care sunt înmormântate pe teritoriul României.

 

   Secţiunea 8
Sicrie, urne funerare şi articole funerare ornamentale

Art. 93. - Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată la import sicriele conţinând corpuri neînsufleţite şi urnele funerare conţinând cenuşa persoanelor decedate, precum şi florile, coroanele funerare şi alte obiecte ornamentale care le însoţesc în mod obişnuit.

 

   TITLUL V
Dispoziţii generale şi finale

 Art. 94. - În situaţiile în care prezentul ordin prevede că acordarea unor scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată sau a accizelor se face sub rezerva îndeplinirii unor condiţii, persoana în cauză furnizează autorităţilor competente dovezi satisfăcătoare privind îndeplinirea acestora.

   Art. 95. - Echivalentul euro în moneda naţională care se va aplica pentru stabilirea valorilor scutirilor prevăzute în prezentul ordin va fi stabilit anual prin ordin al ministrului finanţelor publice. Cursul de schimb aplicabil începând cu data de 1 ianuarie va fi cel din prima zi lucrătoare a lunii octombrie a anului precedent.

   Art. 96. - Anexa face parte integrantă din prezentele norme.

   Art. 97. - Prezentul ordin transpune prevederile Directivei 69/169/CEE a Consiliului din 28 mai 1969 privind armonizarea prevederilor stabilite prin legi, regulamente sau acţiuni administrative referitoare la exceptarea de la impozitul pe cifra de afaceri şi accizele la import pentru călătoriile internaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ale Directivei 2006/79/CEE a Consiliului, din 5 octombrie 2006, privind scutirea de la plata taxelor a importurilor de loturi mici de bunuri cu caracter necomercial din ţări terţe, şi ale Directivei 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 ce determină domeniul articolului 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul final al anumitor mărfuri, cu modificările şi completările ulterioare.

 

   ANEXĂ la norme

    Materiale vizuale şi audio cu caracter educaţional,
ştiinţific şi cultural

   

   

    Norma 03.04.2007

        privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată

        şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 11/04/2007

 

Art. 1. - (1) Potrivit art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, prin exceptare de la prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, în perioada 15 aprilie 2007-31 decembrie 2008, inclusiv, nu se face plata efectivă a taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pentru importurile de bunuri din teritorii şi din state terţe, astfel cum sunt definite la art. 125² din Codul fiscal, exclusiv Bulgaria, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 care au obţinut certificat de amânare de la plată.

(2) Certificatul de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată prevăzut la alin. (1) se eliberează în condiţiile prevăzute de prezentele norme.

Art. 2. - Certificatul de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se eliberează la solicitarea persoanelor prevăzute la art. 1, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   a) nu au obligaţii bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau reeşalonate la plată, precum şi a celor suspendate în condiţiile legii;

   b) nu înregistrează debite faţă de autoritatea vamală;

   c) au realizat în anul calendaristic precedent importuri din teritorii şi state terţe, astfel cum sunt definite la art. 125² din Codul fiscal, exclusiv Bulgaria, a căror valoare cumulată este de cel puţin 150 milioane lei. În această valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor armonizate;

   d) sunt înregistrate în scopuri de TVA cu cel puţin un an calendaristic înaintea depunerii cererii pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată;

   e) nu sunt în stare de insolvenţă, nu se află în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară şi nu figurează în evidenţa specială şi/sau în lista contribuabililor inactivi.

Art. 3. - În vederea obţinerii certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată, persoanele prevăzute la art. 1 depun la Autoritatea Naţională a Vămilor următoarele documente:

   a) o cerere tip conform modelului din anexa nr. 1;

   b) copie de pe documentul care atestă calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal;

   c) certificat de atestare fiscală, în original, din care să rezulte că este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 2 lit. a);

   d) declaraţie pe propria răspundere privind valoarea cumulată a importurilor din teritorii şi state terţe realizate în anul calendaristic precedent celui în care se solicită eliberarea certificatului;

   e) declaraţie pe propria răspundere că nu sunt în stare de insolvenţă, că nu se află în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară şi că nu figurează în evidenţa specială şi/sau în lista contribuabililor inactivi;

   f) cazier judiciar valabil pentru reprezentantul legal.

Art. 4. -  (1) În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 2, Autoritatea Naţională a Vămilor eliberează certificatul de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată în termen de 15 zile de la depunerea cererii şi a documentaţiei complete prevăzute la art. 3 de către solicitant. Modelul certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată este prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Certificatul de amânare de la plată se eliberează pe perioada indicată de solicitant, care nu poate depăşi data de 31 decembrie 2008.

(3) Respingerea cererii pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se comunică în scris solicitantului împreună cu motivele care au condus la această decizie.

(4) În cazul respingerii cererii pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 5. - (1) Certificatul de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se revocă în cazul în care una din condiţiile care au stat la baza eliberării nu mai este îndeplinită.

(2) Organele fiscale competente şi compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale vor furniza autorităţii vamale, la cerere, informaţii cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a) şi e).

(3) Decizia de revocare se comunică în scris, împreună cu motivele care au condus la această măsură.

Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 1 înscriu în declaraţia vamală suma taxei pe valoarea adăugată datorată pentru mărfurile importate şi ataşează la declaraţia vamală certificatul de amânare obţinut în condiţiile prevăzute de prezentele norme.

(2) Biroul vamal acordă liberul de vamă pentru mărfurile importate fără a solicita plata efectivă a taxei pe valoarea adăugată şi reţine la declaraţia vamală o copie a certificatului verificată şi vizată pe baza exemplarului original prezentat de importator.

   (3) Amânarea de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se acordă pentru valoarea taxei calculată la baza de impozitare stabilită conform prevederilor art. 139 din Codul fiscal.

Art. 7. -   (1) Garanţia prevăzută la art. 157 alin. (7) din Codul fiscal, pentru importul în România de bunuri scutit de taxă în condiţiile prevăzute la art. 142 lit. l) din Codul fiscal, se constituie la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie. Cuantumul garanţiei trebuie să acopere taxa pe valoarea adăugată care ar fi datorată la punerea în liberă circulaţie a bunurilor.

                (2) Garanţia se eliberează de către biroul vamal prevăzut la alin. (1), la cererea importatorului prin decizie a şefului biroului vamal, pe baza documentelor care justifică scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru livrarea intracomunitară a bunurilor importate, conform art. 10 alin. (1) şi (4) din Instrucţiunile de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) şi art. 144¹ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.222/2006.

                (3) Termenul maxim pentru prezentarea documentelor justificative este de 30 de zile de la data declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie. În cazuri temeinic justificate, la cererea persoanei interesate, depusă în cadrul termenului iniţial, biroul vamal poate prelungi, o singură dată, acest termen de 30 de zile.

(4) În cazul neprezentării în termen a justificării scutirii de taxa pe valoarea adăugată conform alin. (1), garanţia constituită se utilizează pentru acoperirea taxei pe valoarea adăugată datorate în vamă.

(5) În cazul în care îndeplinirea formalităţilor de vămuire se face printr-un reprezentant desemnat conform art. 5 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, garanţia prevăzută la alin. (1) se poate constitui de către acesta.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA  Nr. 1 la norme

 

   CERERE
pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă
a taxei pe valoarea adăugată, în baza prevederilor art. 157
alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare

 

   1. Denumirea solicitantului .........................................................................................

   2. Adresa ...........................................................................................................

   3. Codul de înregistrare în scopuri de TVA ..........................................................................

   4. Organul fiscal la care este înregistrat în scopuri de TVA ........................................................

   5. Perioada de valabilitate a certificatului solicitată .............................................................

   6. Documente anexate ................................................................................................

   .....................................................................................................................

   .....................................................................................................................

   7. Nume şi prenume ..................................................................................................

   8. Funcţia ..........................................................................................................

   9. Data .............................................................................................................

   10. Semnătura şi ştampila

  

ANEXA  Nr. 2  la norme

   CERTIFICAT
de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată în baza
prevederilor art. 157 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
nr. ................ data .....................

 

Se acordă prezentul certificat ............................................................................  (denumirea persoanei impozabile, înregistrată în scopuri de TVA) adresa ................................, codul de înregistrare în scopuri de TVA în conformitate cu prevederile art. 153 din Codul fiscal .......................................................... .

Prezentul certificat este valabil pentru operaţiunile de import cu punere în liberă circulaţie de bunuri pe teritoriul României până la data de .............................. inclusiv.

........................................................
(conducătorul unităţii emitente)